Deşi, în luna mai, aleşii judeţeni au fost de acord să predea municipalităţii complexul TBC-ului, constând în peste zece hectare de teren şi patru clădiri de valoare arhitecturală, nici până în prezent, la mai bine de o jumătate de an distanţă, transferul nu s-a finalizat. Prezent la Câmpulung, Alin Stoicea, şeful Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean, a explicat întârzierea preluării de către autorităţile de la Câmpulung a impresionantei averi imobiliare a Spitalului de Pneumoftiziologie prin faptul că patrimoniul nu este actualizat. În faţa conducerii CJ Argeş, de care ai noştri s-au rugat, ani la rând, să le dea TBC-ul, Liviu Ţâroiu a recunoscut că trenarea procedurii, pe care trebuie să o îndeplinească municipiul, a avut la bază două cauze. Prima: schimbarea primarului şi a Consiliului Local, eveniment care a înţepenit orice pas înainte în cursul anului 2016. A doua: suprafeţele nu coincid, în hârtii figurând ceva, în realitate fiind altceva. În urmă cu cinci ani, când instituţiile de la Câmpulung şi Piteşti au tratat predarea-preluarea, tocmai această diferenţă importantă a blocat transferul proprietăţii imobilelor între instituţii: Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Justiţie, Consiliul Judeţean Argeş şi Consiliul Local Câmpulung.
Primăria este obligată să actualizeze patrimoniul
„La Câmpulung avem o problemă pe patrimoniu: Spitalul TBC, spunea şeful Direcţiei Tehnice a CJ Argeş, în cadrul şedinţei cu primarii din Muscel, convocaţi în municipiu. Vi l-am dat în patrimoniu… nu este actualizat, multe clădiri sunt vechi. Schimbându-se managementul acum câţiva ani la dumneavoastră, nici Consiliul Judeţean nu a mai mers pe reabilitare de clădiri. V-am dat un draft privind un protocol de predare-primire, ca să-l verificaţi şi să aduceţi completări la el. Preluarea, conform Hotărârii de Guvern din 2002, după aceea actualizarea de către dumneavoastră. Noi am făcut (n.r. actualizarea) la multe dintre imobilele judeţului Argeş.”
„Ştiţi foarte bine că au fost nişte schimbări de Consiliu.”, a scuzat primarul Liviu Ţâroiu tărăgănarea operaţiunii prin faptul că a fost ocupat cu campania electorală, cu procesele cu liberalii şi cu luptele din propriul partid. „V-am făcut o informare, fiindcă suprafeţele nu coincid. Noi avem nominalizată echipa de preluare şi trecem la preluare.”, a adăugat Ţâroiu.
„Faceţi predarea-primirea, urmează actualizarea, înaintarea către Guvern, astfel încât să vă dea o hotărâre de Guvern. Până la sfârşitul anului, sperăm să realizăm actualizarea la tot ce înseamnă imobile ale Consiliului Judeţean, terenuri şi clădiri, şi să solicităm o hotărâre de Guvern cu ele actualizate la zi. În 2002 (n.r. când Consiliul Judeţean, prin Hotărârea de Guvern nr.867/16 august 2002, a dobândit Spitalul TBC), cadastrele se făceau ochiometric sau la compas, nu exista staţie stereo, nu exista sistem electronic, de aceea sunt aceste diferenţe la terenuri. Sau suprapuneri.”, a susţinut Alin Stoicea pe marginea acestui demers, pe care, în mod sigur, autorităţile locale nu-l vor finaliza curând.
Acum cinci ani, au curs hotărârile de transfer
Ultima sforţare a liberalilor, înainte de a pierde conducerea Câmpulungului, de a scoate de la Consiliul Judeţean o avere impresionantă, s-a consumat în luna februarie a acestui an. Era, practic, continuarea unui demers început cu cinci ani înainte de fostul lor şef şi primar Călin Andrei, în timpul căruia Consiliul Local a şi adoptat o hotărâre al cărei obiect – transferul clădirilor şi al terenului – nu a fost finalizat nici până astăzi. La începutul acestui an, autorităţile de la judeţ au încuviinţat, verbal, ca Primăria pe al cărei teritoriu se află imobilele TBC-ului să le dobândească, cu drepturile şi obligaţiile oricărui proprietar. Nu mai era cazul să se aprobe transferul de către aleşii municipali, deoarece se pronunţaseră, în 2011, prin vot asupra acestei chestiuni. De două ori chiar.
Pe 13 mai 2011, de la Câmpulung era expediată către Consiliul Judeţean o adresă, prin care solicitau demararea procedurii în vederea transferării managementului Spitalului de Pneumoftiziologie Câmpulung în subordinea Consiliului Local, ca unitate sanitară cu personalitate juridică, precum şi a transferării patrimoniului. Cu o lună înainte, pe 7 aprilie 2011, primarul fusese împuternicit să reprezinte municipiul şi Legislativul câmpulungean la negocierile care urmau a fi purtate atât la Consiliul Judeţean, cât şi la Ministerul Sănătăţii.
Hotărârea adoptată de municipiu a fost urmată de una luată la nivel judeţean, pe 30 mai 2011, prin care pretenţiile municipalităţii erau satisfăcute: atât darea în administrare a imobilelor, cât şi transferul managementului asistenţei medicale, urmând a se subordona Consiliului Local.
În iunie 2011, aleşii au ridicat din nou mâna pentru TBC, întrucât trebuiau să accepte ceea ce le oferea CJ Argeş. Adică Pavilionul Stătescu şi Pavilionul Drăghiceanu (strada Lascăr Catargiu, nr.38), cu o suprafaţă a terenului de 28.000 mp şi 625 mp, suprafaţa construită, conform actului de proprietate (suprafaţa rezultată din măsurători: 96.668 mp – teren şi 1.208 mp – suprafaţa construită); Pavilionul Grandt şi Pavilionul Administrativ (strada Lascăr Catargiu, nr.38), cu o suprafaţă a terenului de 21.000 mp şi 238 mp, suprafaţa construită, conform actului de proprietate (suprafaţa rezultată din măsurători: 5.090 mp – teren şi 291 mp – suprafaţa construită); Pavilionul Farmacie şi Laborator (strada Revoluţia din Decembrie, nr.30), cu o suprafaţă a terenului de 1.000 mp şi 72 mp, suprafaţa construită, conform actului de proprietate (suprafaţa rezultată din măsurători: 549 mp – teren şi 151 mp – suprafaţa construită). Aşadar, diferenţe vizibile între suprafeţele menţionate în lista de transfer din 2002, când Consiliul Judeţean s-a pricopsit cu TBC-ul, şi ceea ce a rezultat din măsurătorile cadastrale.
Pe 12 octombrie 2011, pentru a patra oară, se vota ceva legat de unitatea care tratează suferinzii de plămâni. În mare, cam acelaşi lucru aprobat în iunie, cu menţiunea că a fost introdus în foiletonul preluării şi Ministerul Sănătăţii. „(…) Schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea bazei materiale a unităţilor sanitare publice se poate face în condiţiile legii şi numai cu aprobarea Ministerului Sănătăţii. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bazei materiale a unităţilor sanitare publice, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii, sunt nule.”, prevedea hotărârea din toamna lui 2011.
Într-un sfârşit, celor trei actori li s-a alăturat şi cel de-al patrulea, Ministerul Justiţiei, dar nu ca să ajute, ci ca să blocheze transferul, întrucât în două Hotărâri de Guvern, din 2002 şi 2003, referitoare la instituţia în discuţie, eronat a fost menţionat „Spitalul Municipal”, eroare care trebuia corectată. Şi în acest punct, al greşelii privind denumirea, dublate de neconcordantele uriaşe între suprafeţele din catastife şi cele reieşite la măsurători, s-a oprit, în toamna lui 2011, procedura, dezmorţită abia în ianuarie 2016. Şi împotmolită din nou, nu se ştie până când.