Preşedintele, invitat, în 2017, la Colegiul „Carol I”, la împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea şcolii
Înainte de a ajunge la Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, coloana oficială a avut o scurtă oprire la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung, la care presa nu a avut acces, din cauza spaţiului redus pentru mulţimea de ziarişti. Programul a continuat cu vizita la fosta Şcoală Normală, unde primirea lui Klaus Iohannis, însoţit de câţiva consilieri şi primarul Liviu Ţâroiu, a fost asigurată de directorul George Radu, inspectorul şef Dumitru Tudosoiu şi părintele Ion Cojocaru, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Iustin Patriarhul”.
Gazdele i-au oferit înaltului oaspete un tur al sălilor de studiu mai importante, Laboratorul de Biologie, Cabinetul de Istorie, Amfiteatrul de Muzică, apoi centrul acţiunii a devenit amfiteatrul colegiului, unde s-a derulat dialogul între preşedinte şi elevi. Înainte, însă, directorul Radu a punctat câteva repere din trecutul instituţiei, care, în 2016, sărbătoreşte 120 de ani de activitate neîntreruptă la Câmpulung Muscel. Anul viitor, se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea ei la Bucureşti. „Aşa cum bine ştiţi, istoria şcolii noastre este direct legată de domnia Majestăţii Sale, Regele Carol I. În anul 1867, Dimitrie Gusti, în calitatea sa de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, a trimis o scrisoare Regelui, solicitând înfiinţarea unei şcoli preparatoare pentru învăţători. Dimitrie Gusti spunea: “Nu vom avea şcoli săteşti bune decât cu condiţiunea de a avea mai întâi învăţători capabili şi la înălţimea chemării lor.” Astfel, în urma unui decret regal, la 22 noiembrie 1867, se deschideau la Bucureşti cursurile celei de-a doua Şcoli Normale din Principatele Române. La numai opt zile de la deschidere, pe 30 noiembrie 1867, Majestatea Sa Carol I a făcut prima vizită la primul lăcaş de învăţământ. Pentru că vizita a avut loc de Sfântul Andrei, apostolul românilor a fost adoptat ca protector spiritual al şcolii, data devenind ziua de naştere a instituţiei. În fiecare an, pe 30 noiembrie, sărbătorim, într-o formă unică în România, Zilele Şcolii. La douăzeci de ani de la înfiinţarea şcolii, Majestatea Sa a propus, în 1888, începerea demersurilor pentru strămutarea Şcolii Normale „Carol I” de la Bucureşti la Câmpulung. Astfel, au venit 12.000 de galbeni pentru clădirea unui local propriu, în care se va aşeza Institutul Pedagogic din Bucureşti, menit a da învăţători comunelor rurale, aşa cum a afirmat Majestatea Sa la vremea respectivă. Astfel, a luat fiinţă la Câmpulung, în urmă cu 120 de ani, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”. Iată că, după 140 de ani de când Majestatea Sa Regele a vizitat şcoala noastră, în etapa sa bucureşteană, avem onoarea să primim vizita primului preşedinte, de această dată, la Câmpulung. Sunteţi, după Majestatea Sa Regele Carol I, primul şef de stat, care trece pragul şcolii noastre, un fapt cu care nu foarte multe şcoli se pot mândri. (…) Coincidenţa a făcut ca, în timpul unuia dintre proiectele noastre internaţionale, să ne aflăm la Haga, Olanda, în acelaşi timp cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, care a vizitat şi un liceu. Am văzut atunci cât este de onorant pentru şcoală, oriunde s-ar afla ea, să primească un preşedinte. Vă mărturisesc că am fost şi puţin invidios, gândindu-mă că vizita unui preşedinte lipseşte din palmaresul şcolii noastre. Astăzi, prin prezenţa dumneavoastră aici, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” intră în rândul instituţiilor de învăţământ cărora le-a trecut pragul un şef de stat.”, redăm o parte a discursului, pe care directorul George Radu i l-a adresat şefului ţării.
Preşedintele le-a vorbit elevilor de la „Carol I”, printre altele, despre importanţa proiectului său „România educată” şi despre posibila vizită de la anul, în care sunt şanse să le prezinte proiectul de ţară, care va descrie locul României în Uniunea Europeană. Timp de o oră, Klaus Iohannis s-a întreţinut cu tinerii pregătiţi aici, răspunzând întrebărilor adresate de Ciprian Boboc, care a trăit o zi memorabilă, având prilejul să stea pe scenă alături de primul om al ţării, Mihail Şofri Duţescu, Răzvan Mihai Preda, Vlad Popescu şi profesorul Irinel Vintilă. La finalul dezbaterii, Iohannis a concluzionat: “Am predat vreo 15 ani, dar aşa o clasă bună… mai rar.”
Înainte de a semna în cartea de onoare a instituţiei şi a se fotografia cu elevii adunaţi în careul şcolii, directorul George Radu i-a lansat preşedintelui invitaţia ca, în luna noiembrie a anului 2017, de Sfântul Andrei, să participe la Zilele Şcolii, la sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţare. Klaus Iohannis a primit de la directorul colegiului un dar preţios: prima monografie a şcolii, în original, „trei pătrimi de veac de activitate a distinsului profesor şi director I.Gh. Marinescu”.
Şeful statului a venit la Mateiaş cu autobuzul
Aproape de ora stabilită pentru debutul acţiunii comemorative de la Mausoleul Mateiaş, era imposibil să găseşti un loc de parcare într-o zonă situată sub o sută de metri în vecinătatea edificiului. Deşi parcarea privată a fost lărgită ca să încapă cât mai multe autoturisme, iar autovehiculele forţelor de intervenţie şi ale oficialităţilor au fost dirijate către fosta parcare a Mausoleului, devenită proprietatea unui patron de cârciumă, drumul naţional, pe o parte şi pe cealaltă, era flancat de maşini staţionate până aproape de prima curbă a drumului către combinatul de ciment. Puhoi de lume, câtă a încăput în spaţiul destinat publicului, întrucât trebuia păstrat liber culoarul de trecere între efectivele de militari şi spectatori, pentru deplasarea oficialităţilor către scările monumentale. Preşedintele a parcurs drumul de la „Carol I” până la Mausoleu cu autobuzul, alături de un grup de elevi de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”.
Ceremonialul a cuprins depunerea unei coroane de flori de către preşedinte, însoţit de veteranul Stan Niţu şi de Radu Marin, elev la Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, din Breaza, aprinderea unei candele în incinta osuarului şi păstrarea unui moment de reculegere, în amintirea ostaşilor pieriţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Iohannis a vizitat muzeul Mausoleului, după care s-a adresat publicului.
„(…) Prin angajarea în Primul Război Mondial, România dovedea apartenenţa ei deplină, până la sacrificiu, la spaţiul şi procesele politice europene, ce ne marchează de un secol destinul. Unul dintre mesajele pe care ni le lasă evenimentele dramatice de acum un secol este acela al corespondenţei dintre interesele naţionale cele mai importante şi viziunea şi construcţia unei Europe a păcii, bazată pe respectul drepturilor fundamentale ale omului, statului de drept şi democraţiei pluraliste. La 100 de ani de la acele momente, vorbim despre un nou proiect de ţară, al României europene, al unei Românii moderne şi prospere, care participă cu propria identitate la construcţia europeană.
Cred că un astfel de proiect trebuie să identifice, în primul rând, care este drumul pe care ţara noastră va trebui să îl parcurgă pentru a oferi românilor siguranţă şi prosperitate.
Avem astăzi nevoie mai mult decât oricând de o viziune care să persiste în timp, dincolo de interesele politice de moment. Vă chem să fim cu toţii parte la acest proiect, astfel ca, peste un secol de acum înainte, urmaşii noştri să se uite în urmă cu mândrie şi cu recunoştinţă faţă de efortul colectiv al unei naţiuni determinate să-şi atingă adevăratul potenţial.”, le-a transmis muscelenilor preşedintele Iohannis, căruia primarul Liviu Ţâroiu i-a înmânat un dar din partea municipalităţii câmpulungene.
Profesorul şi cercetătorul Adrian Silvian Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei, costumat în general al armatei din Primul Război Mondial, a expus o scurtă prezentare a istoriei edificiului şi a luptelor purtate în Muscel, moment care a completat o manifestare la succesul căreia au contribuit extraordinara prestaţie a corului de muzică religioasă şi scenele care au reconstituit secvenţe istorico-militare oferite de asociaţiile de profil. La sfârşitul festivităţii, preşedintele Klaus Iohannis s-a fotografiat alături de eroii răniţi în teatrele de operaţiuni, veteranii de război, elevii de la „Dinicu Golescu”, elevii Colegiului Militar de la Breaza şi preoţii care au asigurat serviciul religios la Mateiaş, în frunte cu ÎPS Calinic.
Odată încheiate festivităţile zilei, publicului i s-a permis să depăşească perimetrul stabilit şi să se apropie de preşedinte, care a strâns mâinile participanţilor mai în vârstă. Pe când lumea simplă se bucura că are prilejul să-l vadă, în carne şi oase, pe cel aflat în cea mai înaltă funcţie a ţării, s-au năpustit spre el, disperaţi să fie remarcaţi, senatorul Iani Popa şi colega de partid Olimpia Doru, mai sprintenă de picior decât Dan Bica, ultimii doi, foşti pedelişti. Politicienii au vrut să se asigure că fostul candidat PNL află astfel că şi-au făcut datoria de partid de a se arăta electoratului din Nordul Argeşului, cu două luni înainte de alegerile parlamentare. În contrast cu disperarea şefilor de la judeţ, liberalii din municipiu, Bogdan David, Ionel State, Anca Dumitrescu, Lucian Ionescu (cu excepţia lui Cristi Creţu, care s-a aşezat strategic lângă scări), chiar şi fostul şef al PNL Argeş, Adrian Miuţescu, au ales marginea dinspre stradă, de ziceai că fac autostopul, nu că sunt prezenţi la ceremonie. Chiar dacă suflarea pesedistă, prezentă câtă frunză, câtă iarbă, a fost în miezul acţiunii, punctând la capitolul imagine prin vizita unui şef de stat la Câmpulung, aceştia au manifestat reţinere, lăsându-i pe muscelenii de rând să ajungă cât mai aproape de preşedinte, ca să-l salute. Deşi ne aşteptam să fie prezenţi toţi consilierii locali câmpulungeni, toate partidele au avut lipsuri: Estera Ambruş, Victor Bână, Andreea Fărcăşanu, Nicolae Dumitrescu, de la PSD, Silviu Mănescu, de la PNL, şi cei doi de la ALDE, Sergiu Cicu şi Manuel Zenovie. Au arătat consideraţie pentru evenimentul istoric consilierii locali Constantin Ivan, Marin Stanciu, Florin Pană, Ion Iliescu (PSD-iştii avându-l alături de ei pe viceprimarul Mărgărin Blidaru), Constantin Staicu (PAM) şi cei patru liberali amintiţi. De asemenea, primarii de la comune, Ion Paul Marin, de la Stoeneşti, venit împreună cu viceprimarul Ion Luca, Marian Toader, de la Lereşti, însoţit de viceprimăriţa Adriana Cicu, Dorel Tănăsescu, de la Bughea de Jos, Nicolae Tarbă, de la Bughea de Sus, Ion Băcioiu, de la Dragoslavele, Dumitru Secăreanu, de la Dâmbovicioara, Dan Berevoianu, fostul primar de la Lereşti, Virgil Baciu, primarul de la Corbi. Soţiei primarului, Daniela Ţâroiu, i-a ţinut companie şi, mai mult, i-a oferit un şal, întrucât superba rochie neagră purtată de prima doamnă a Câmpulungului era prea subţire pentru briza rece de la Mateiaş, consilierul judeţean Maria Cotenescu. De la Câmpulung, preşedintele a luat drumul Sibiului.