22.4 C
Campulung Muscel
12/04/2024

Câmpulungul, pe cea mai activă falie seismică din Făgăraș

Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă dimineaţa, 24 septembrie 2016, în zona seismică Vrancea, în apropiere de localitatea vrânceană Nereju. Seismul a avut loc la ora 2 şi 11 minute, la o adâncime de 92 de kilometri, şi a durat zece secunde, fiind resimţit puternic în oraşele din Moldova şi Muntenia. La scurt timp, a fost urmat de o replică de 2,7 pe scara Richter, la o adâncime de 76 de kilometri. Acest seism a avut cam acelaşi mecanism precum cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9, aşa cum a menţionat Constantin Ionescu, directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului. Cutremurele de adâncimi mari nu au replici multe, a mai precizat Constantin Ionescu, dar, spre deosebire de cele de suprafaţă, unde pagubele se pot produce la magnitudini mai mici, seismele care se produc la adâncimi mari au o arie mult mai largă de distrugere, în cazul în care sunt suficient de puternice. La nivel naţional, 13 oameni au ajuns la spital după ce au suferit atacuri de panică, doar unul singur fiind internat, un tânăr din Iaşi, care a sărit pe fereastră. Unde s-a simţit cel mai puternic, la Iaşi, unda seismică a dat jos bucăţi dintr-un palat construit la începutul secolului al XX-lea, care nu a fost consolidat niciodată. 

Una dintre cele mai active falii din Făgăraş trece prin mijlocul barajelor Vidraru şi Pecineagu

După Vrancea, cea de-a doua zonă seismică din România este Câmpulung-Făgăraş şi i se apropie expirarea perioadei de inactivitate, motiv pentru care specialiştii susţin că, dacă teoria ciclicităţii funcţionează, zona respectivă va avea un cutremur de peste 7 grade Richter până/sau în 2016. Sumbra previziune este susţinută de Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, cel care a prevăzut marele cutremur din Chile, din urmă cu câţiva ani, şi de directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian. 

În schimb, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului, spune că va fi linişte în următorii 11 ani. Asta pentru că respectiva teorie este una destul de controversată. Zona seismică Făgăraş include Valea Oltului, lacurile de acumulare Vidraru şi Pecineagu, zona de Nord a masivului Făgăraş, zona Câmpulung şi este determinată de mai multe falii crustale active. Una dintre faliile seismice cele mai active din zona Făgăraş este Lotru – Brezoi – Titeşti – Depresiunea Loviştei – Cumpăna – Piscul Negru – Câmpulung. Ultimele cutremure făgărăşene puternice (din 1746, 1832 şi 1916) au fost generate tocmai de această falie, motiv pentru care zona este monitorizată continuu de seismologi.

La Câmpulung, clădirea fostei Poşte, singura cu bulină roşie

Legea expertizării tehnice pentru riscul la cutremure al clădirilor a fost dată de ani buni, însă, pentru că statul nu dă bani pentru expertize – şi acestea costă destul de mult -, în Câmpulung nu existau clădiri marcate cu bulina roşie. Acest lucru s-a întâmplat până la sfârşitul lui 2011, când a apărut şi la noi în oraş prima bulină roşie pe o clădire, şi încă pe una centrală. Cu alte cuvinte, în cazul unui cutremur major, clădirea de pe strada Negru Vodă, nr.142, aparţinând Romtelecom, are toate şansele să se dărâme, fiind încadrată în gradul de risc seismic I. La începutul lui 2012, imediat după ce a fost montat panoul de avertizare pe clădirea fostei Poşte, am cerut o părere avizată din partea companiei de telefonie fixă despre motivul pentru care a fost catalogat edificiul respectiv ca fiind cu grad de risc major în caz de cutremur. Răspunsul survenit se referă la anul construcţiei clădirii ca fiind 1968, deşi localnicii susţin că ar fi fost construită după 1977, dar clădirea veche din spate datează din anul comunicat de reprezentanţii companiei. „Clădirea Romtelecom din Câmpulung Muscel, strada Negru Vodă, nr.142, judeţul Argeş, a fost construită în anul 1968 şi este, într-adevăr, încadrată în clasa de risc seismic I. Tocmai din acest motiv, Romtelecom a luat toate măsurile pentru a semnaliza această clădire în mod corespunzător. În ceea ce priveşte expertizarea tehnică, vă menţionam că Romtelecom desfăşoară periodic expertize de acest gen pentru toate clădirile deţinute în portofoliul său, respectând obligaţiile permanente ale proprietarilor de imobile cuprinse în reglementările legale în domeniul calităţii şi siguranţei în exploatare a construcţiilor.”, ne-au declarat reprezentanţii companiei la momentul respectiv.

Proprietarii trebuie să-şi expertizeze tehnic imobilele

Acum trei ani, 30 de clădiri din Câmpulung necesitau expertiză tehnică pentru stabilirea riscului prăbuşirii în cazul unui cutremur. Clădirea Romtelecom, conform raportului de expertiză tehnică, este singura care ar putea să se prăbuşească, pentru că este încadrată în clasa I de risc seismic. De vreo 25 de ani, de când prognozele, fie ale specialiştilor, fie ale prezicătorilor, estimează un cutremur major din Vrancea sau Făgăraş, a căror periodicitate se apropie de data limită, se tot încearcă să se aplice măsuri de prevenire a prăbuşirii clădirilor şi eventuale salvări de vieţi omeneşti. Există şi o legislaţie în acest sens, şi anume Ordonanţa 20/1994, modificată şi paramodificată de aproape toate guvernele aflate la putere. Dar, pentru toate aceste măsuri, mai mult teoretice, sunt necesari paşi de urmat, unii mai costisitori ca alţii, paşi care la Câmpulung s-au împiedicat fie din dezinteres sau neglijenţă, atât al proprietarilor, cât şi al administraţiei publice locale. Dacă e cutremur, parcă s-ar prăbuşi şi nu s-ar prăbuşi blocurile din Câmpulung, care prezintă un risc estimat doar vizual de specialiştii noştri, cei ai Primăriei. Expertizele tehnice realizate de alţi specialişti, care costă, rămân o utopie dintr-un motiv foarte simplu: cartea tehnică (imperios necesară) a blocurilor din Câmpulung este de negăsit. Cu toate acestea, proprietarii unor imobile selectate în funcţie de anul construcţiei sunt notificaţi anual de obligativitatea expertizei tehnice a blocului, dar, cum lipseşte instrumentul principal, Primăria îşi face doar „datoria”. Experţii estimează garanţia unui bloc la 50 de ani şi se ia ca etalon anul 1977, când a avut loc ultimul cutremur din România, cu pierderi de vieţi omeneşti şi clădiri prăbuşite. Asta nu înseamnă că blocul va rezista atât, dar este clar că, odată cu trecerea timpului, riscul creşte. Trebuie luate în calcul, însă, şi materialele de construcţie, cum s-a lucrat efectiv, dacă blocul are o formă regulată sau neregulată, sunt foarte multe criterii, conform cărora hazardul poate duce la prăbuşirea unui bloc. La Câmpulung, conform etalonului principal, pentru că doar atât avem palpabil, anul construcţiei (informaţii, probabil, survenite din mărturiile locatarilor, din moment ce nu există un document care să-l atesteze, şi sperăm ca aceştia să fie cu memoria neatacată de trecerea timpului), ar exista ceva case şi blocuri, care, la o simplă vedere, ar prezenta risc de prăbuşire în cazul unui cutremur. 

În 2013, blocul 5, scara A, singurul cu expertiza făcută

Singurul bloc care are făcută expertiza este blocul 5, scara A, al Primăriei, încadrat în clasa III de risc seismic şi nu prezintă pericol de prăbuşire. Până în 2009, Consiliul Judeţean cerea anual lista actualizată cu clădirile care necesită să fie expertizate, ierarhizate după după vechime. În 2013, am primit de la Primăria Câmpulung o listă de clădiri, o evidenţă realizată în 2003, care va fi prezentată mai jos. Este vorba de lista propusă, de fapt, pentru expertiză tehnică. 

Din cele 30 de clădiri propuse pentru expertiză, în 2013, cea mai veche datează din 1830 şi încă 10 au fost construite înainte de anul 1920. La aceeaşi vechime, clădirile din Bucureşti au primit bulina roşie şi bani de la Guvern pentru expertiză. Sunt multe clădiri în Câmpulung, la care se vede cu ochiul liber necesitatea unei reabilitări. Lista clădirilor propuse pentru expertiză tehnică:

=Strada Negru Vodă, nr. 90, construcţie din anul 1890, cu parter şi un etaj;

=Strada Negru Vodă, nr. 92, anul construcţiei 1830, cu parter şi un etaj;

=Strada Negru Vodă, nr. 103, construită în 1913, cu subsol, parter şi un etaj;

=Strada Matei Basarab, nr. 42, ridicată în anul 1911, cu subsol, parter şi un etaj;

=Strada Matei Basarab, nr. 81, construcţie din anul 1870, formată din parter şi un etaj;

=Strada Matei Basarab, nr. 83, anul construcţiei 1902, cu parter şi un etaj;

=Strada Constantin Brâncoveanu, nr. 47, ridicată în anul 1911, formată din subsol, parter şi etaj;

=Strada I.L. Caragiale, nr. 12, construcţie ridicată în anul 1897, cu subsol, parter şi etaj;

=Strada Revoluţiei, nr. 16, casă ridicată în anul 1920, formată din subsol, parter şi mansardă;

=Strada Dragalina, nr. 10, construcţie din 1915, cu parter, etaj şi mansardă;

=Strada Constanţiu Popescu, nr. 1, imobil construit în anul 1920, cu subsol şi parter;

=Strada General Simonescu, bloc 5, ridicat în anul 1965, cu parter şi patru etaje;

=Strada Pictor Grigorescu, bloc 3, construcţie 1972, cu parter şi două etaje;

=Strada Pictor Grigorescu, bloc 2, ridicat în anul 1972, cu parter şi patru etaje;

=Strada Pictor Grigorescu, bloc 1, construcţie 1972, format din parter şi două etaje

=Strada Negru Vodă, bloc 1, ridicat în anul 1965, cu parter şi patru etaje;

=Strada General Poşoiu, bloc 3, construcţie ridicată în anul 1963, formată din parter şi patru etaje;

=Strada Emilian Paveliu, bloc 4, construcţie 1964, cu parter şi patru etaje;

=Strada Emilian Paveliu, bloc 5, ridicat în anul 1963, cu subsol, parter şi patru etaje;

=Strada Poenaru Bordea, bloc A11, construcţie 1980, cu parter şi patru etaje;

=Strada Negru Vodă, bloc 2, ridicat în anul 1963, format din parter şi trei etaje;

=Strada Rahovei, bloc 3, construit în anul 1963, format din parter şi trei etaje;

=Strada Nicu Leonard, bloc 4, clădire terminată în anul 1963, cu demisol şi patru etaje;

=Strada Nicu Leonard, bloc 5, construcţie 1963, cu demisol şi patru etaje;

=Strada Dumitru Lazea, bloc C2, ridicat în anul 1977, format din parter şi patru etaje;

=Strada Doctor Nicolae Fălcoianu, bloc 7, construit în anul 1972, cu regim de parter şi patru etaje;

=Strada General Simonescu, bloc A1, construcţie finalizată în anul 1979, prevăzută cu subsol, parter şi zece etaje;

=Strada General Simonescu, bloc A3, bloc construit în anul 1977, cu subsol, parter şi zece etaje;

=Strada I.C. Brătianu, bloc A2a, clădire terminată în anul 1975, formată din subsol, parter şi zece etaje;

=Strada Dumitru Lazea, bloc A2b, construţie 1976, cu subsol, parter şi zece etaje.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!