22.4 C
Campulung Muscel
12/04/2024

Autorităţile din Stockholm, unde veniseră „la cerut”, ni i-au expediat înapoi în România Rudarii de la Valea Măcelarului i-au cerut ambasadoarei Suediei să-i ducă în ţara ei, căci la noi nu este de muncă!

Prima personalitate – şi una de rang înalt – care a păşit în interiorul noului sediu al Primăriei Bughea de Jos, a cărui inaugurare a fost programată pentru 2 octombrie 2016, de Ziua Comunei, a fost ambasadoarea Suediei în România, Excelenţa Sa Anneli Lindahl Kenny. O altă premieră o constituie prezenţa unui şef de ambasadă în cătunul de rudari de la Valea Măcelarului, pe care aceasta a ţinut să-l vadă, în special Şcoala Primară, în cadrul căreia o asociaţie desfăşoară acţiuni caritabile. De altfel, doamna ambasador a fost însoţită de Florin Ianovici, directorul Fundaţiei „Viaţă şi Lumină”, aflată într-un parteneriat cu o organizaţie suedeză. Vizita a avut un scop precis: să se convingă de nevoile autorităţilor şi ale etnicilor şi câţi dintre membrii comunităţii din Bratia au făcut bani din cerşit pe străzile Regatului. Evident, şi dacă mai este vreunul rătăcit prin Suedia. Primarul Dorel Tănăsescu a asigurat-o pe Excelenţa Sa că toţi pribegii au fost trimişi în ţară, însă, după cum s-au manifestat în faţa înaltului oaspete, abia aşteaptă să se reîntoarcă la Stockholm. „La muncă”, nu „la cerut”, ca până acum, au căutat s-o înduplece să-i ajute să pătrundă în statul de pe al cărui teritoriu au fost expediaţi către locurile de baştină.                      

Ambasadoarea, primită cu dulceaţă de fructe de pădure 

Proaspătul primar de la Bughea de Jos a primit-o pe ambasadoarea Suediei în România, sosită cu o delegaţie de şapte persoane, în noua clădire a Primăriei. Cel care a adus-o în Muscel pe reprezentanta Regatului suedez în România a fost liderul fundaţiei care desfăşoară activităţi sociale în comunitatea săracă de la Valea Măcelarului. Mai precis, le asigură hrană preşcolarilor şi şcolarilor de la ciclul primar, iar, la începutul anului de studiu 2016-2017, le-a oferit copiilor ghiozdane şi o parte din manuale. În sala de Consiliu, unde gazdele şi musafirii au purtat o discuţie de 45 de minute, E.S. Anneli Lindahl Kenny a fost întâmpinată cu un coş împletit, învelit cu un ştergar roşu, în care au fost aşezate câteva borcane de dulceaţă de fructe de pădure (zmeură, mure, nuci verzi) şi sirop, produse într-o unitate locală. Oaspetele de soi a avut, la rândul său, un cadou pentru primar, care a „încropit” un comitet de primire format din viceprimarul Bogdan Oancea, câţiva consilieri locali, secretar şi angajaţii de la Situaţii de Urgenţă şi Starea Civilă.

Pentru început, doamna ambasador l-a felicitat pe Dorel Tănăsescu pentru alegerea în funcţia de primar şi i-a mărturisit cât de tare a uimit-o frumuseţea zonei. După care i-a comunicat scopul deplasării: să constate ce activităţi derulează în teritoriu partenerul, fundaţia amintită, şi ce planuri de viitor au autorităţile pentru dezvoltarea localităţii. Şeful Executivului le-a explicat invitaţilor că pretenţiile locuitorilor sunt mari în comparaţie cu posibilităţile mici ale comunei, care nu este dezvoltată economic. „Preocupările de bază ale cetăţenilor sunt reprezentate de agricultură şi creşterea animalelor, precum şi diverse activităţi în Câmpulung. Până în ’89, 90% din forţa de muncă a comunei era angajată la unităţile industriale din Câmpulung, care acum nu mai există. După ’89, s-au reorientat. Suntem o comunitate mai conservatoare, din care puţini au plecat în afară la muncă. Au găsit local soluţia de a câştiga venituri.”, a informat primarul Tănăsescu.  

Excelenţa Sa a dorit să ştie cum stă localitatea din punct de vedere al mişcării forţei de muncă. Foarte puţini pleacă – a răspuns primarul – şi pe durată scurtă, de la şase luni, până la un an, cel mult. „Avem un grup de bărbaţi plecaţi în Germania, pentru muncă la abator, calificaţi, care lucrează în condiţii normale. Nu prestează muncă „la negru”. Ei sunt cei care stau o perioadă mai lungă. Vin în vacanţe, după care se întorc la serviciu. O parte au familiile cu ei, o parte le au acasă. Cei care au copii minori, majoritatea, au familiile în ţară.”

Bughea de Jos are o populaţie de 3.050 de locuitori, un singur sat, Bughea de Jos, şi mai multe cătune. Printre acestea, Valea Măcelarului, care numără 670 de locuitori, adică 220 de familii. „Cu ei avem o problemă deosebită, în sensul că nu prestează activităţi calificate. Se ocupă de confecţionatul măturilor şi coşurilor din nuiele, al obiectelor din lemn, artizanat. 80% sunt asistaţi social.”, a adus primarul conversaţia în punctul care îi interesa cel mai mult pe oaspeţi.  

În jur de 20 de rudari din Bughea de Jos, depistaţi pe străzile din Stockholm, la cerşit

În momentul în care ambasadoarea s-a arătat interesată de prezenţa copiilor la cursuri, Dorel Tănăsescu a recunoscut problema care plasează Bughea de Jos în fruntea comunelor din zonă, în privinţa abandonului şcolar. „În special, fetele din clasa a VII-a, a VIII-a, care, conform tradiţiei, se căsătoresc, nu oficial, pentru că legea nu permite, dar stau în consensualitate.” Ca să-i ţină pe copii la şcoală, primarul s-a gândit să aplice sistemul practicat în prezent la grădiniţă şi clasele primare: un pachet cu mâncare, asigurat în sistem catering. Iar fondurile necesare susţinerii hranei zilnice să provină dintr-un proiect cu fonduri europene, privitor la comunităţile sărace, pentru care, joi, a depus dosarul în vederea obţinerii finanţării.  

Florin Ianovici a identificat ca soluţie organizarea unor cursuri speciale, în cadrul cărora adolescentele să ajungă, cu ajutorul unor specialişti, să vadă lumea prin ochii altora, altfel decât prin ochii părinţilor. „Trebuie să gândiţi la o scară mai mare, în sensul în care capacitatea de a produce slujbe este strict legată şi de programul de după şcoală. În momentul în care se creează un after school, se deschide gustul spre altceva. Ar trebui, pe lângă ce este obligatoriu, şcoala, create programe, care să fie o contrabalansare a modului în care părinţii văd deseori lucrurile. Cultura şi condiţionările culturale sunt foarte puternice.”, a precizat doamna ambasador. 

Apoi aceasta a abordat un subiect delicat: dacă Bughea de Jos a avut „reprezentanţi” în rândul cerşetorilor români prezenţi în capitalele europene, printre care şi Stockholm. „Am avut câteva cazuri – a recunoscut primarul Tănăsescu – 15-20, care au fost depistate, erau beneficiari de ajutor social. Au fost trimişi în ţară. Am purtat discuţii cu ei şi s-au convins că nu mai este cazul să plece. (…) Nu au plecat cu copii, numai bărbaţii.”

“În acest ritm, în cinci ani, au şansa să-şi aleagă primarul lor”

Excelenţa Sa a fost informată că, totuşi, se simte un progres în modul de viaţă al etnicilor. Chiar prin faptul că acceptă să muncească în contul ajutoarelor sociale, în cazul lor, se consideră o evoluţie, conştienţi că banii nu se acordă fără a da ceva în schimb. „În procent de 90%, beneficiarii de ajutor social participă la muncile în folosul comunităţii. Au început să fie receptivi şi în privinţa înscrierii copiilor la şcoală. Bineînţeles, sunt şi acele stimulente din partea fundaţiei, care determină o frecvenţă mai mare.” Ambasadoarea a replicat că ar fi ideal ca părinţii să fie motivaţi să-şi dea copiii la şcoală altfel decât prin asigurarea gustării săţioase pentru un elev de vârstă mică. Când vor conştientiza de ce este bine ca fiul sau fiica să aibă carte, vor fi cu adevărat câştigaţi. 

„Am discutat cu părinţii, în fiecare dimineaţă, când se prezintă la muncă. Îi întrebăm unde sunt copiii, dacă sunt la şcoală. Mai era un fenomen, pe care l-am stopat, împreună cu domnul viceprimar. Veneau cu copiii la zilele de muncă. Le-am spus că nu-i mai primim în cazul în care aceştia nu se duc la şcoală. Dacă nu căutăm să-i direcţionăm spre calea cea bună, vor deveni duşmanii noştri, vor crea probleme în comunitate. Dacă merg în acest ritm, peste cinci ani, au şansa să-şi aleagă primarul lor, întrucât indicele de natalitate este foarte crescut.”, a continuat Dorel Tănăsescu. 

În Bratia, ambasadoarea s-a convins de numărul mare de elevi, care a impus extinderea numărului de clase. Aceasta a recomandat aplicarea unor programe de planning în şcoală, fiindcă: „Nu este benefic ca fetele să fie copii cu copii, deoarece devin o problemă pentru ele însele şi apoi pentru comunitate. Un copil de 15-16 ani nu este pregătit pentru viaţă.” Primarul a insistat că vorbeşte cu ei atunci când vin să-şi depună  dosarele de ajutor social, dar fac tot ce ştiu ei. Şi că intenţionează să aplice cât mai curând sistemul de întâlniri între reprezentanţii instituţiilor din comună, Primărie, Şcoală, Poliţie, Dispensar, şi locuitorii din Bratia. 

Rudarii, dornici să se reîntoarcă în Suedia, chipurile, la muncă 

La Valea Măcelarului, ambasadoarea a vizitat şcoala modestă, lângă care se construieşte un grup sanitar nou, prevăzut cu instalaţie de apă – de curând, fiind introdusă reţeaua în cătun – care va fi prevăzut cu o amenajare menită să-l unească de clădire, astfel încât copiii să nu iasă din incintă în curte. „Cu fonduri de la judeţ, cu fonduri proprii, cu forţa de muncă necalificată din Bratia, în regie proprie, am început lucrarea, introducerea utilităţilor. În maximum trei săptămâni, îl dăm în funcţiune.”, a anunţat primarul. Ţâncii au fost găsiţi la masă, Excelenţa Sa dorind să vadă ce preparate servesc cei mici. După turul claselor de grădiniţă şi şcoală, E.S. Anneli Lindahl Kenny a fost întâmpinată, în curtea unităţii, de o mulţime de părinţi, cu diverse doleanţe. Unii au cerut crearea claselor de gimnaziu la Valea Măcelarului, ca elevii să scape de navetă. Alţii, să fie duşi la muncă în Suedia, moment în care li s-a spus că este posibil numai dacă sunt calificaţi pentru meseriile cerute acolo. Unii dintre ei erau familiarizaţi cu capitala, pe ale cărei străzi au făcut carieră, „la cerut”, nefiind de muncă în România! 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!