Cosmina Andreea Tache, arhitectul şef al Direcţiei Urbanism a Consiliului Judeţean, a discutat, în cadrul şedinţei convocate de preşedintele Dan Manu, la Câmpulung, cu liderii administraţiilor publice muscelene din zece localităţi, despre câteva modificări legislative în domeniul urbanismului şi al amenajării teritoriului. În ceea ce priveşte legislaţia specifică, Legea 50, Legea 350, Ordinul 139 au suferit recent modificări. „Probabil că o parte dintre dumneavoastră le cunoaşteţi, pentru că am mai avut comunicări în acest sens, referitor la competenţele eliberării autorizaţiilor de construire, în ceea ce priveşte structurile de specialitate. Încă se lucrează la propunerile de modificare a acestor legi, întrucât ceea ce s-a întâmplat în luna mai a creat o situaţie destul de complicată, având în vedere că s-a transmis către Consiliul Judeţean competenţa şi pentru intravilan, şi pentru extravilan, acolo unde nu sunt structuri de specialitate.” „În marea majoritate a comunelor.”, a completat preşedintele Dan Manu.
Primăriile n-au funcţionarul public care să suplinească parţial atribuţiile unui arhitect şef
Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, structura înseamnă un compartiment în care să existe cel puţin un post ocupat de un funcţionar public, care să îndeplinească condiţiile din Legea 350, pentru arhitect şef de comună, respect arhitect, urbanist, inginer sau subinginer. În 99% dintre cazuri este foarte greu de realizat la comună, drept pentru care se va merge pe o variantă de funcţionar public, care va avea atribuţii şi care va urma cursurile prevăzute de lege, organizate de A.N.F.P., împreună cu Registrul Urbaniştilor. Atribuţia acestuia constă în emiterea actelor pentru locuinţe individuale şi locuinţe gospodăreşti, urmând ca la toate celelalte investiţii să fie eliberate de Consiliul Judeţean. În acest sens, la nivelul fiecărei Primării, trebuie identificat funcţionarul public, care ar putea prelua astfel de atribuţii. „Se insistă foarte mult pe funcţionar public. Variantele care sunt în acest moment, respectiv cu A.Co.R.-ul (n.r. Asociaţia Comunelor din România), nu sunt acceptate de minister. Noi am făcut această propunere, să se creeze un aparat tehnic la nivelul A.Co.R. Ei insistă pe varianta cu A.D.I.-uri (Asociaţii de dezvoltare intercomunitară). Este singura pe care o acceptă în privinţa colaborărilor. Mai departe, nu am date de la toate Primăriile, pentru a şti exact care este situaţia fiecărei Primării în parte, referitor la structură.”, a precizat arhitectul şef. Cosmina Tache a detaliat situaţia, conform datelor deţinute până la acel moment: „De la Albeştii de Muscel nu am date în ceea ce priveşte funcţionarul desemnat, pe care ni l-aţi transmis telefonic. Bughea de Jos şi Dragoslavele sunt cu contractul de colaborare, cu Valea Mare Pravăţ. Şi aici va trebui implementat ori un A.D.I. – deci, nu acest contract de colaborare – ori la nivelul Primăriei un funcţionar public. La Bughea de Sus, am discutat cu domnul primar, funcţionarul există, compartimentul există. De la Dâmbovicioara am toate datele. De la Lereşti nu am toate datele în ceea ce priveşte colaborarea cu A.Co.R-ul, dacă mai este de actualitate, pentru că nu se ştie, ni se spune ba că e, ba că nu mai e. Rugămintea este ca, de fiecare dată când apar modificări în activitatea dumneavoastră, să ne transmiteţi, pentru ca măcar să ştim cum vă desfăşuraţi activitatea. La Rucăr şi Stoeneşti, funcţionarii pe care îi aveţi, din datele noastre, nu sunt funcţionari publici, sunt funcţionari contractuali. La Rucăr este compartiment, la Stoeneşti, nu.”
“Nu veţi mai putea accesa finanţări europene pentru investiţii fără P.U.G.-uri aprobate”
În ceea ce priveşte situaţia Planurilor de Urbanism Generale, arhitectul şef al judeţului a insistat în faţa primarilor, ca atunci când colegii ei din Direcţie le solicită informaţii, să le transmită cât mai exact. Asta pentru că există situaţii în care, dacă nu există toate datele, nu se transmite de la minister finanţarea. Pentru a se putea accesa finanţare pentru P.U.G.-uri, este necesar ca primarii să aibă un contract semnat şi, mai mult decât atât, contractul să fie în derulare, să existe bani alocaţi în buget pentru anul respectiv şi să se comunice Consiliului Judeţean inclusiv trimestrul pentru care sunt alocate sumele şi dacă sunt defalcate pe mai multe trimestre. „Ministerul alocă doar acele fonduri care sunt bugetate, nu dau în plus faţă de ce aţi bugetat dumneavoastră. Vă ajută cu banii pe care îi aveţi bugetaţi. Sprijinul nu vine extra. De aceea efortul dumneavoastră este să găsiţi sursa, să puneţi în buget aceşti bani, în ideea în care programul se va derula în continuare, se vor primi bani către Primării. Anul acesta, s-a derulat foarte bine şi anul trecut au fost foarte multe fonduri pentru P.U.G.-uri.”
Situaţia pe P.U.G.-uri, pe fiecare comună în parte, nu este roz, a continuat arhitectul şef şi a exemplificat: „Câmpulung: este în lucru, s-a refăcut contractul, din câte am înţeles. Albeştii de Muscel: nu avem, practic, un P.U.G. avizat şi aprobat. Bughea de Jos: este prelungit, este în regulă. Bughea de Sus: sunteţi prinşi în situaţia transmisă la minister, în iulie. Cetăţeni: s-a finalizat, anul trecut, aţi primit fonduri, a fost ultima sumă de plată. Nu avem nicio informaţie de la dumneavoastră cu ceea ce s-a întâmplat mai departe. Nu a venit la avizare, s-a terminat, va fi aprobat, ce se întâmplă cu el? Dâmbovicioara: H.C.L.-urile pe care le avem noi nu sunt clare. Reiese că valabilitatea prelungită a expirat şi aceea în 2014. Nu am primit nicio altă hotărâre de Consiliu. În lipsa P.U.G.-ului, nu se pot emite autorizaţii de construire decât pe bază de P.U.Z. De aceea, rugămintea noastră este să urgentaţi demersurile şi să întocmiţi aceste documente, pentru că nici nu veţi mai putea accesa finanţări europene pentru investiţii fără P.U.G.-uri aprobate. Dragoslavele: valabilitate prelungită până în 2019. Lereşti: în valabilitate, dar sunteţi prinşi în situaţia din iulie, am înţeles că vă reactualizaţi documentaţia. Rucăr şi Stoeneşti: în termen.