Mâine se încheie concediul de trei săptămâni pe care familia Răuţă l-a petrecut acasă, la Valea Mare Pravăţ, aşa cum face de când s-a stabilit în Germania. Nu pot sta mai mult timp alături de familie, întrucât vacanţa fetelor nu ţine decât o lună şi jumătate. Motivul pentru care relatăm despre aceşti musceleni plecaţi la muncă în străinătate îl reprezintă copiii lor, Alexandra şi Giuliana, care au absolvit anul primele în clasele lor. Clase formate din elevi germani, în care învaţă în Limba germană. Mai mult decât atât, Alexandra a reuşit performanţa de a fi şefă de promoţie, la absolvirea celor nouă clase ale şcolii generale, fiind premiată de primarul localităţii, la festivitatea de final de an. Rezultatul muscelencei a fost cel mai bun din şcoală şi din zona Nürnberg.
După un an, fetele se descurcau în Limba germană
În urmă cu trei ani, familia Răuţă a lăsat în urmă comuna părintească, Valea Mare Pravăţ, şi s-a stabilit în Germania, într-o localitate din apropierea oraşului Nürnberg. Mirela Răuţă a lucrat ca bucătar la grădiniţa din Grui, muncă remunerată cu un salariu puţin spus modest, circa 700 de lei, bani în mână. Soţul, Ion Marian Răuţă, a fost şofer la diferite firme, iar, în perioada de dinaintea plecării în afară, a lucrat la pădure. Nemaiputându-se descurca cu lefurile din România, capul familiei şi-a găsit un serviciu bun, în Germania, tot ca şofer pe o maşină de distribuţie a pâinii. După aproape un an în care a trăit departe de soţie şi fetiţe, bărbatul le-a propus celor dragi să vină la el definitiv, fiindcă nu mai poate să stea singur fără ele.
Când au hotărât să se stabilească în Germania, fata cea mare, Alexandra, elevă la Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, trecea în clasa a VIII-a, iar cea mică, într-a II-a. Elevă a învăţătoarei Elena Mărgescu, în clasele I-IV, apoi a profesorului Dan Constantinescu, diriginte din clasa a V-a, până într-a VII-a, Alexandra s-a remarcat şi la şcoala de care s-a desprins. Nu era olimpiadă la care să lipsească şi, din acest motiv, fosta directoare cu mare greutate i-a acordat transferul, pentru a se înscrie la şcoala din Schnaittach. „I-a părut foarte rău şi chiar îmi spunea la acea vreme să nu fac cumva o greşeală şi să regret.”, povestea mama adolescentei.
La noua şcoală, mezina, Giuliana, a fost înscrisă direct în clasa a III-a. Alexandra a avut posibilitatea să aleagă dacă repetă sau nu clasa a VII-a. Ca să aibă posibilitatea să înveţe Limba germană şi să se familiarizeze cu sistemul de învăţământ din noua ţară, eleva a optat pentru a repeta anul pe care, acasă, la Câmpulung, tocmai îl absolvise. „Am avut parte de profesori foarte buni şi de un diriginte extraordinar, care a văzut capacitatea copiilor şi ne-a ajutat să găsim o profesoară, cu care, suplimentar orelor de şcoală şi fără să ne coste, le-a pregătit la Limba germană. Doar naveta o suportam noi. După un an, a fost foarte bine. Iar la sfârşitul clasei a IX-a, a fost cel mai bun copil din promoţie. Vă daţi seama ce simţim noi, ca părinţi, când copilul depăşeşte o perioadă foarte grea, rupându-se de acasă, de familie.”, ne-a povestit mama Alexandrei.
Surorile Răuţă, din Valea Mare, cele mai bune din clasele lor
Prin încheierea cursurilor clasei a IX-a, se consideră ca absolvită şcoala generală, după susţinerea unui examen la şase materii, un fel de Bacalaureat. „Alexandra a avut posibilitatea să susţină examenul în Limba română, dar asta ar fi însemnat ca subiectele să fie trimise din România. Or nouă, rupţi de ţară de trei ani, ne-ar fi fost dificil să ne ocupăm. Atunci şi-a ales Limba germană, ca limbă maternă. Nu regretăm, au fost emoţii mari, ea a trecut prin diferite stări înainte de examen, pentru că îi era foarte frică. După aceste clase, mulţi tineri din Germania fac un fel de instruire practică. Se duc la diferite firme, unde, dacă sunt acceptaţi, fac o calificare la locul de muncă. Alexandra nu voia asta. Noi nu pentru asta am venit în Germania. Dacă voia serviciu, stăteam bine mersi în România. Noi am simţit că fata noastră are capacitate, dar nu aveam putere financiară.”, ne-a povestit Mirela Răuţă.
Când era în România, pregătindu-se de finalizarea şcolii gimnaziale, Alexandra îşi dorea cu ardoare să urmeze un liceu militar. Nu visa altceva decât o carieră în armată. „Eu n-am putut să-i scot armata din cap, dar mi-ar fi fost greu să rămân eu cu fetele în ţară. În momentul în care mi-a zis: „Mami, renunţ, putem să mergem la tati.”, am plecat. Aşa s-a petrecut plecarea noastră, ca din puşcă. Ne-a fost mai greu la început cu fata cea mică. Alexandrei, care vorbea Limba engleză, i-a fost mai uşor. Dar n-a fost lăsată mult să vorbească în engleză. Pentru noi a fost important că fetele au trecut acel prag dificil.”, a continuat mama Alexandrei şi a Giulianei.
La fel ca sora ei, Giuliana a încheiat cursurile cu cea mai mare medie din clasa a V-a, pe care tocmai a absolvit-o. Ce trebuie să subliniem este faptul că muscelencele noastre au reuşit astfel de performanţe extraordinare la nivelul unor clase formate din elevi germani, studiind disciplinele în Limba germană. În clasa Alexandrei a mai fost un român, şi el absolvent cu o medie bună. Însă a fetei din Valea Mare a fost cea mai bună din promoţia sa. Nota 1 este echivalentă oarecum maximului din România, media Alexandrei fiind 1,22.
O absolventă de “Oscar”
Ceremonia de premiere a celor mai buni copii din localitatea în care trăieşte familia Răuţă s-a ţinut în prezenţa părinţilor, a profesorilor, a unor preoţi, a primarului din Schnaittach, care, împreună cu directoarea şcolii, a înmânat distincţiile, şi a încă unui primar dintr-o localitate învecinată. Evenimentul a fost consemnat de presa locală, textul generos fiind însoţit de o fotografie în care Alexandra Răuţă apare în prim plan, ca şefă de promoţie. Tema balului a fost „Oscar-ul”, forma trofeelor înmânate premianţilor. Potrivit relatării tinerei, fapt consemnat şi de jurnalişti, programul a conţinut piese muzicale interpretate de formaţia şcolii, a cărei solistă principală este Alexandra, discursurile primarilor, ale elevilor despre ce au reprezentat anii de studiu pentru ei şi al directoarei. Momentul final l-a constituit premierea absolvenţilor, veniţi pe scenă în pereche, a căror prezentare era însoţită de imagini proiectate pe un panou înfăţişându-i pe cei doi în copilărie. Cele mai bune trei medii au fost cuprinse între 1,72 şi 1,22, maxima fiind a elevei cu rădăcini muscelene.
O a doua premiere, a celor mai buni absolvenţi de clasa a IX-a din zona Nürnberg, s-a ţinut în oraşul Feucht. Tinerilor li s-a adresat cu sfaturi de viitor însuşi prefectul Armin Kroder. 20 de elevi au fost răsplătiţi cu această ocazie şi trebuie să precizăm că, dintre toate rezultatele, cea mai mare medie a fost tot cea atinsă de fata din Muscel.
Pentru viitor, alege Contabilitatea
Alexandra Răuţă ne-a explicat în ce a constat examenul de absolvire a celor nouă clase obligatorii, examen susţinut la Matematică, Germană, Engleză, Contabilitate, Economie, Sport. „Plus o săptămână de proiect. Există trei materii practice: Contabilitate, la calculator, gătit şi tâmplărie. În clasa a IX-a trebuie să-ţi alegi una dintre aceste trei. În clasa a VII-a le faci pe toate trei, într-a VIII-a, numai două. Eu am ales Contabilitate în anul terminal. În săptămâna respectivă, împreună cu un grup de colegi, trebuie să îndeplineşti tema dată. Anul acesta, a trebuit să facem o planşetă pentru un joc, cu întrebări de Contabilitate, ca un fel de Monopoly. Mai sunt şi teste din materia învăţată în anul respectiv. După aceste nouă clase, există două posibilităţi. Mergi mai departe, cu încă două clase, un fel de specializare, pentru o diplomă şi mai bună, sau te opreşti şi intri ca ucenic la o firmă şi înveţi meseria respectivă.”, a adăugat ea. După cei doi ani suplimentari generalei urmează colegiul, Alexandra orientându-se către Contabilitate-Economie, apoi universitatea. În ceea ce priveşte adaptarea la rigorile şcolii nemţeşti… eleva mărturisea că sunt mai multe la noi şi că şcoala era mai grea acasă. De pildă, la Matematică, în clasa a VII-a, în Germania, a studiat lucrurile pe care, în România, le învăţase în clasele a V-a şi a VI-a. Partea bună era că temele erau întocmite la „program prelungit”, în timpul petrecut la şcoală după-amiaza. După cursuri, elevii serveau masa (singura care se plătea, 3 euro pe zi, pentru două feluri plus desert), urma o oră pauză, apoi studiu, teme ori activităţi extraşcolare gen arte marţiale.
La finalul interviului, am întrebat-o pe Alexandra ce a făcut-o să-şi ia gândul de la Liceul Militar. Cât a învăţat la Câmpulung, stătea la unchiul ei, în oraş. „Discutam despre ce aş vrea să fac după ce termin clasa a VIII-a. El îmi spunea că o variantă bună ar fi armata, fiindcă se şi plăteşte bine, este şi disciplină. Mi-a băgat ideea asta în cap şi foarte greu am renunţat la ea. Când m-am documentat mai mult despre ce înseamnă o carieră militară, m-am gândit că, poate, nu este de mine. Am sunat-o pe mama, care era la tata, în concediu, şi i-am spus. Ea s-a bucurat mult.”, a încheiat Alexandra Răuţă, care se va axa pe Contabilitate, o disciplină pentru care este sigură că are chemare.