Consiliul, care nu se subordonează aleşilor, este format din oamenii cei mai vizibili în comună: preotul, medicul, poliţistul, un om de afaceri important în localitate
Cazul „Berevoeşti” reprezintă, în opinia şefului Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, ocazia perfectă de a „resuscita” organismul care, teoretic, funcţionează pe lângă Primărie şi Consiliul Local. Practic, în mai toate localităţile, el nu există decât pe hârtie, deşi, în urmă cu mai bine de un deceniu, a fost impus prin hotărâre a Consiliului Judeţean. Este vorba despre Consiliul Comunitar Consultativ, în a cărui componenţă intră oamenii reprezentativi din comună, medicul, poliţistul, preotul, un om de afaceri, cu rolul de a sprijini administraţia publică locală fie în luarea unei decizii, prin consultarea acestor reprezentanţi ai comunităţii locale, fie în rezolvarea practică a unei situaţii. Asta pentru a se evita o mână întinsă după ajutor la judeţ, când un caz social poate fi rezolvat pe plan local. A doua chestiune solicitată de Adrian Macovei primarilor, despre care am relatat în ediţia trecută şi pe care o reluăm în acest material, o reprezintă angajarea de asistenţi sociali din rândul celor care au absolvit studii superioare de specialiate. Şi nu orice fel de facultate, care a fost bună până acum pentru edilii şefi, din raţiuni pe care nu le comentăm acum.
Primarii musceleni, îndemnaţi să-şi angajeze asistenţi sociali pregătiţi
Potrivit situaţiei persoanelor angajate la Primării pe un post de asistent social, situaţie aflată la dispoziţia Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, acestea nu au, în foarte multe dintre cazuri, studii de specialitate. Aşadar, nu sunt asistenţi sociali. De exemplu, la Cetăţeni există un angajat cu studii superioare, dar de altă specialitate. De asemenea, Valea Mare Pravăţ are angajată o persoană cu studii superioare de altă specialitate, dar măcar are studii postuniversitare în domeniu, un master în Asistenţă Socială. „Este aproape bine.”, a constatat Adrian Macovei. Cum aprobarea organigramei este atributul Consiliului Local, directorul D.G.A.S.P.C. Argeş a recomandat crearea unui post, care să fie scos la concurs. Apoi, o comisie judeţeană care funcţionează pe lângă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială – A.J.P.I.S. Argeş acordă acreditarea fiecărei Primării ca furnizor de servicii sociale, aşa cum este Direcţia Judeţeană. „Noi suntem cel mai mare furnizor de servicii sociale, dar fiecare serviciu al nostru, fie că este maternal, rezidenţial, plasament, fiecare centru – în Câmpulung sunt cinci centre de copii – este acreditat.”, a precizat Macovei. Procedura de acreditare presupune un dosar consistent, care va include şi copii ale actelor de studii ale salariaţilor. Aşadar, acreditare înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile din toate punctele de vedere, pornind de la cadastru, până la studiile angajaţilor. „Angajaţi-vă, deci, acest salariat cu studii superioare, care să fie asistent social.”, i-a îndemnat pe primari şeful Asistenţei Sociale din judeţ.
În luna ianuarie, după cum am relatat în ediţia precedentă, a avut loc o întâlnire cu asistenţii sociali, care au primit câte o mapă de informare conţinând un îndrumar, un ghid de prezentare a Direcţiei şi un extras din Strategia Serviciilor Sociale 2014-2020. Anul trecut, a apărut o Hotărâre de Guvern, care prevede ce trebuie făcut cu copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Actul normativ stabileşte, practic, metodologia de lucru şi relaţia Direcţiilor cu Primăriile pe acest subiect. Din cadrul Direcţiei au fost desemnaţi 16 asistenţi sociali, care să menţină permanent o relaţie cu Primăriile. „Conform legislaţiei, trebuie să ţineţi legătura cu şcoala. Până la 1 septembrie, şcoala poate să vă semnaleze care sunt situaţiile de risc. Poate oricine, poliţistul, medicul, preotul, profesorul.” În mapele primite de angajaţii Direcţiei, care au avut sarcina de a le preda primarilor, există două documente care trebuie completate: fişa de identificare a riscului şi fişa de observaţie. „Până la 1 septembrie 2017, aveţi obligaţia să vizitaţi toate locuinţele care au copii cu părinţii plecaţi în străinătate. Dacă cineva pleacă la muncă, în Italia, în Franţa, etc., trebuie să vă notifice în grija cui rămân copiii. De obicei, rămân în familia lărgită: unchi, mătuşi, bunici, chiar verişori primari. Familia lărgită se consideră rudele până la gradul IV. Dumneavoastră trebuie să ştiţi tot ce mişcă în comună.”, i-a atenţionat directorul Macovei pe liderii administraţiilor publice locale.
Anchetele sociale, făcute de Primării cu maximă superficialitate
Articolul 118 din Legea 272/2004, a protecţiei copilului, prevede că Primăria are rol de monitorizare şi că activitatea de prevenţie intră în responsabilitatea Primăriei: „Monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială şi modul de respectare a drepturilor copilului. Realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa.”, a redat acesta din lege. „Când ne-am înfiinţat noi, în 1997, până în 2004 inclusiv, prevenirea a fost la Direcţie. Dar nu puteam să facem noi prevenirea – eram şi foarte puţini – pentru că cine ştie cel mai bine ce se întâmplă într-o comună? Pornind de la acest cuvânt, „prevenire”, domnul preşedinte Dan Manu a zis: „Hai să facem ceva.” Consiliul Judeţean, prin D.G.A.S.P.C. Argeş, să vină în sprijinul activităţii Primăriilor şi să le ajutăm în activitatea de prevenire. Chiar dacă legea nu prevede, nu putem rămâne nepăsători în faţa acestui fenomen, mai ales că nu toată lumea are specialiştii de care spune legea. Sau n-a pus accent pe această acţiune. În fiecare comună trebuie să existe un Consiliu Comunitar Consultativ. În 2005, noi v-am şi trimis o adresă ca să le constituiţi. Consiliul Judeţean a dat o hotărâre în acest sens. Din cele constatate de noi, unele nu funcţionează, iar altele sunt formale. Consiliul este format din oamenii cei mai vizibili, importanţi, dintr-o comună. Ei nu se subordonează primarului ori Consiliului Local, fiind un organism obştesc, independent, format din preot, poliţist, medic, un om de afaceri mai potent financiar.”, le-a reamintit acesta primarilor.
Macovei era convins că, până să-i informeze el, primarii habar nu aveau că planul de servicii sociale, întocmit la nivelul fiecărei localităţi, se aprobă prin dispoziţie. „Precis n-aţi dat dispoziţii de aprobare a unui plan de servicii. Planul de servicii este un document în care spuneţi, de exemplu, ce trebuie să faceţi cu un copil care este în risc de abandon şcolar. Îl întocmeşte salariatul dumneavoastră, dar trebuie să-l aprobaţi prin dispoziţie, aşa prevede legea. (…) Primăria este ca medicul de familie, care trebuie să ştie toţi pacienţii aflaţi pe lista lui. Dacă tuşeşte, îi daţi două pastile şi s-a vindecat. Dar, dacă este o chestie mai serioasă şi vă depăşeşte, vă adresaţi Direcţiei, care ar fi medicul specialist.” Şeful D.G.A.S.P.C. Argeş a mai reclamat că, deşi le-a dat primarilor un model de anchetă socială, nimeni nu-l respectă şi aşa se ajunge la anchetele sociale efectuate de angajaţii Primăriilor care au maximum o pagină. „O anchetă socială are câteva pagini, pentru ca datele să fie cât mai multe, relevante, ca să ne dăm seama ce putem face cu acel copil. Dacă aveţi o situaţie, încercaţi să o rezolvaţi cu implicarea acelui Consiliu Comunitar Consultativ. Acum este ocazia să-l “resuscitaţi”.”, a continuat acesta.
Aleşii, puşi să-şi mai rezolve problemele şi pe plan local
Potrivit legii, primarul poate să acorde ajutoare financiare excepţionale. „Nu ştiu dacă aţi apelat sau nu la această prevedere legală. Puteţi să daţi o sumă de bani unei familii, pentru susţinerea copilului. În practică ce se întâmplă? Avem foarte multe cazuri de acest gen: „Veniţi şi luaţi copilul şi duceţi-l la casa de copii!” „De ce?” „N-are curent acasă.” Nu este mai simplu pentru Primărie să-i bage curentul? Noi, prin nişte ONG-uri ale noastre, am rezolvat problema. Am avut o situaţie în care primarul şi diriginta unei fete care învăţa foarte bine, dintr-o comună aflată la 30 de kilometri de Piteşti, au venit la mine şi mi-au cerut s-o duc la casa de copii, pentru că voia să facă liceul la Piteşti. „Care este problema?” „Sunt săraci şi n-au bani de abonament.” Noi nu putem da bani, n-avem fonduri, Primăria are şi poate să dea bani, pentru că îi permite legea. Dar prin colaboratorii noştri, ONG-urile despre care vă vorbeam, putem rezolva multe chestii. Este mult mai simplu să i se plătească un abonament de 100-200 de lei vechi şi îl scutesc şi pe el (n.r. pe copil) de a-l scoate din familie, pentru că asta înseamnă a-l duce într-o casă de copii. Se rupe legătura dintre familie şi copil. Încercaţi orice metodă ca acel copil să nu ajungă în sistemul de protecţie.”, a conchis Macovei.