22.4 C
Campulung Muscel
12/04/2024

În noua clasificare a localităţilor din România, Câmpulungul, „municipiu pol judeţean secundar”

A scăpat ca prin urechile acului de titulatura de “oraş cu caracteristici rurale”, care nu ne făcea bine la mândrie, dar făcea bine la buzunar 

„Municipiu pol judeţean secundar”. Aceasta este încadrarea Câmpulungului în proiectul de reclasificare a localităţilor din România, aflat în faza de consultare ministerială. Modificările – o parte dintre acestea, care privesc judeţul Argeş şi zona Muscel, le vom prezenta în această ediţie a ziarului nostru – au fost incluse în proiectul Legii privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional. În mediul urban vor exista şapte categorii de localităţi, Câmpulungul fiind cuprins în categoria a cincea. În mediul rural, pe lângă comunele tradiţionale, apar comunele denumite „poli rurali”, cum vor fi, în Muscel, Rucăr şi Stâlpeni. Noutăţile legii constau şi în introducerea unor categorii speciale precum municipiile, oraşele şi comunele cu scăderi semnificative ale populaţiei, municipiile, oraşele şi comunele cu localităţi/sate sub 100 de locuitori la recensământul din toamna lui 2011 şi oraşele cu caracteristici rurale. Printre altele, proiectul reglementează procedura de trecere a unităţilor administrativ-teritoriale de bază de la o categorie la alta şi procedura de unificare administrativă, care se iniţiază la propunerea Consiliilor Locale, cu consultarea populaţiei prin referendum. „Guvernul încurajează unificarea administrativă a câte două sau mai multe dintre unităţile administrativ-teritoriale învecinate în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, la iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţia din unităţile administrativ-teritoriale interesate.”, mai prevede proiectul noii legi.

Câmpulungul, încadrat la „municipii poli judeţeni secundari”

Vom analiza în continuare categoriile în care se încadrează fiecare localitate urbană a judeţului, enumerând, de altfel, toate tipurile de municipii prevăzute de noua clasificare, pentru a ne edifica asupra poziţiei Argeşului la nivel naţional. Potrivit legii, municipiul este „unitatea administrativ-teritorială de bază, urbană, cu importanţă regională, judeţeană sau zonală, caracterizată prin dominaţia activităţilor de tip terţiar şi secundar, prin prezenţa unor importante valori culturale şi având o populaţie de minim 40.000 locuitori.” Câmpulungul, după cum vom arăta în continuare, nu mai întruneşte de mult condiţia de populaţie, dar, cu toate acestea, nu este afectat în sens negativ, prin „retrogradarea” lui într-o categorie inferioară. 

=Cel mai important este municipiul capitală, de importanţă naţională şi europeană. El reprezintă sediul administraţiei centrale şi al unor instituţii de interes european şi internaţional, având populaţie peste 1.000.000 locuitori. Capitala României, Bucureşti, întruneşte condiţiile pentru a figura în prima categorie.

=Municipiile poli regionali principali cu potenţial transnaţional sunt reşedinţe de judeţ, cu rol major la nivel regional şi transfrontalier. Deţin sedii de instituţii de interes naţional, centre universitare recunoscute, având o populaţie peste 250.000 şi peste 400.000 în aria funcţională. Întrunesc condiţiile: Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara. 

=Municipiile poli regionali secundari sunt reşedinţe de judeţ, cu importanţă regională. Deţin sedii de instituţii de interes judeţean şi supra-judeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, cu o populaţie de peste 100.000 locuitori şi peste 300.000 în aria funcţională.

Piteşti (la fel Braşovul), de pildă, se încadrează la „municipii poli regionali secundari, municipii de importanţă regională”, întrunind condiţiile de mai jos: 

-Administrativ: reşedinţă de judeţ; sedii de instituţii de interes judeţean/supra-judeţean;

-Accesibilitate la sistemele de transport – cel puţin două dintre următoarele: autostradă; magistrală feroviară; aeroport; gară, autogară; acces la un port fluvial în limita a 60 de kilometri; nod intermodal; 

-Amplasare pe reţeaua TEN: centrală şi globală; 

-Nivel de echipare: transport public; minimum o universitate sau o filială de universitate; spital de categoria III şi IV/V; spitale monoprofil cu nivel de competenţă înalt; instituţii culturale de reputaţie regională/judeţeană; minimum o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic.    

=Municipiile poli judeţeni principali sunt reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, cu o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională.

=Municipiile şi oraşele poli judeţeni secundari sunt unităţile administrativ-teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul judeţelor, având populaţie peste 20.000 şi peste 50.000 în zona de influenţă/cu potenţial de arie funcţională urbană, care întrunesc următoarele condiţii:

-Administrativ: sedii de instituţii cu rol de servire zonală; 

-Accesibilitate la sistemele de transport – cel puţin două din următoarele: drum expres, DN; aeroport la 150 de kilometri; magistrală feroviară, gară, autogară; 

-Nivel de echipare: minimum o filială universitară sau unitate postliceală; spital de categoria III/IV; instituţii culturale de importanţă locală: casă de cultură, centru de cultură şi arte, centru cultural. 

În această categorie se încadrează Câmpulungul, având ca localitate componentă Valea Româneştilor („Valea Rumâneştilor”, conform legii). La fel, municipiul Curtea de Argeş, cu localitatea componentă Noapteş.

=Municipiile şi oraşele centre urbane cu rol zonal sunt unităţile administrativ-teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-judeţean, de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, având o populaţie peste 5.000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională.

=Municipiile şi oraşele centre urbane cu funcţii specializate sunt unităţile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific funcţional turistic, economic, de transport, energetic, rezidenţial, etc., care întrunesc condiţiile pe care le vom prezenta mai jos. Mărimea demografică este variabilă, nefiind determinată. Ele sunt, de regulă, subordonate unui municipiu din categoriile I-IV.

-Administrativ: nu este impusă nicio condiţie; 

-Accesibilitate la sistemele de transport – cel puţin două dintre următoarele: DN, DJ; acces la o magistrală feroviară în limita a 100 de kilometri; autogară în limita a 30 de kilometri; 

-Nivel de echipare: minimum un liceu / grup şcolar. 

Din judeţul Argeş, se încadrează în această categorie: 

=Oraşul Mioveni, cu satele aparţinătoare: Clucereasa, Colibaşi, Făgetu şi Racoviţa;

=Oraşul Ştefăneşti, cu satele aparţinătoare: Enculeşti, Goleşti, Izvorani, Ştefăneştii Noi, Valea Mare Podgoria, Viişoara, Zăvoi;

=Oraşul Costeşti, cu satele aparţinătoare: Broşteni, Lăceni, Pârvu Roşu, Podu Broşteni, Smei, Stârci; 

=Oraşul Topoloveni, cu satele aparţinătoare: Boţârcani, Crinteşti, Gorăneşti, Ţigăneşti.

Niciun oraş cu caracteristici rurale în judeţul Argeş

În lege regăsim o denumire nouă, „oraşe cu caracteristici rurale”, definite ca acele oraşe care satisfac cumulativ cel puţin trei dintre următorii 4 indicatori: =peste 30% din populaţie ocupată în agricultură; =mai puţin de 50% din totalul străzilor modernizate; =scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani; =peste 40% din populaţie cu domiciliul în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială. Din cele 44 de localităţi urbane din ţară, care vor dobândi acest statut, niciuna nu se află pe teritoriul judeţului Argeş.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!