“Sunt de o aroganţă extraordinară! Te ţin pe la uşile lor până când faci varice şi nu-ţi dau nimic!”
„Ne cheamă acolo, ca să stăm, pur şi simplu, ca nişte milogi!”, a descris primarul de la Bughea de Sus, Nicolae Tarbă, cum sunt trataţi de către judeţ şefii de administraţii locale, la „împărţirea caşcavalului”. Cel puţin el, care este de altă culoare politică decât Consiliul Judeţean, a trăit experienţe umilitoare şi cauzatoare de varice pe la uşile responsabililor de alocările de fonduri, care speră el să înceteze odată cu instalarea unei noi conduceri. Răbufnirea edilului liberal a avut loc în contextul în care şeful Asistenţei Sociale din judeţ le-a vorbit, pe un ton aproape imperativ, în cadrul unei întâlniri ţinute la Câmpulung, despre obligaţia angajării de asistenţi sociali la Primării. Asta după ce prefectul a impus oarecum existenţa în grilele Primăriilor a oamenilor de legătură cu cătunele de rudari. Când a auzit de atâţia angajaţi, cărora trebuie să le asigure salariile, primarul de la Bughea de Sus n-a mai rezistat şi a vorbit pe şleau despre „aroganţa extraordinară” a celor de sus, care nu se deplasează în teritoriu pentru a afla ce-i doare pe edili, ci îi cheamă la Piteşti, ca să-i ţină pe la uşi, cu mâna întinsă.
Asistentul social, scos din birou şi pus să facă teren
Potrivit lui Adrian Macovei, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, în martie şi aprilie 2016, instituţia a desemnat mai mulţi salariaţi, din Direcţie, care răspund de fiecare comună din judeţ. Un asistent social are în responsabilitate şapte-opt comune. Misiunea lor o reprezintă deplasările la fiecare Primărie, în ideea de a discuta cu edilii localităţilor şi de a-i pune în temă cu ceea ce trebuie făcut. De la 1 august 2016, a început a doua serie de vizite la Primării. La sugestia preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, D.G.A.S.P.C. Argeş a întocmit o mapă de informare, în care a inserat un îndrumar, un ghid de prezentare a Direcţiei şi un extras din Strategia Serviciilor Sociale 2014-2020. Dacă primarii şi subalternii lor respectă documentele conţinute de mapa înmânată în cadrul întâlnirilor de la Piteşti, nu vor avea niciodată probleme, este sigur directorul Macovei.
„Este strategia judeţului, nu a Direcţiei. Acolo sunt trecute obiectivele pentru Direcţie, Primării şi ONG-uri. Prin hotărâre de Consiliu Local, anual, trebuie să aprobaţi Planul de Asistenţă Socială.”, a continuat acesta. După lege, fiecare Primărie de municipiu şi oraş trebuie să aibă un Serviciu Public de Asistenţă Socială, iar Primăriile rurale, un funcţionar cu rol şi atribuţii de asistent social. „În practică, noi am întâlnit această situaţie: foarte puţine Primării au angajat asistent social. Asta se vede în situaţia concretă din fiecare localitate. Fiecare Primărie trebuie să fie acreditată ca furnizor de servicii sociale. Asistenţii sociali trebuie să meargă la formare profesională. Trimiteţi-i să înveţe! Responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă în comună vă revine dumneavoastră.”, li s-a adresat Adrian Macovei primarilor prezenţi la una dintre şedinţele convocate de prefect în teritoriu. După care a precizat: „Multă lume zice: dar ce fac cei de la Piteşti? Dacă nu ne informaţi, noi n-avem cum să intervenim. Dacă o să vă uitaţi în legislaţie, o să vă descurcaţi foarte bine, pentru că acolo se vorbeşte despre fişa de observaţie, fişa riscurilor, planul de servicii, ajutoarele financiare excepţionale, pe care le poate da primarul. În discuţiile cu anumiţi primari, am observat că ei nu ştiau că pot aproba aşa ceva. Se tot gândesc la Consiliul Local. Respectaţi ce spune Legea 272/2004, articolul 118, care prevede că Primăria este cea care monitorizează activitatea socială din comună şi că trebuie să aibă în vedere situaţiile de risc.”
Şeful Direcţiei a mai anunţat că asistentul social din comună are obligaţia ca, până la 1 septembrie 2017, să viziteze fiecare gospodărie de pe teritoriul localităţii. „Am constatat că acel funcţionar, care se cheamă „referent” sau „funcţionar social”, cum l-aţi „botezat”, stă în birou. Din experienţa noastră – eu am fost şi secretar de Primărie mai demult -, asistentul social nu are de ce să stea mai mult de două ore pe zi în sediu. Locul lui de muncă este comuna. Satele, comunităţile vulnerabile. Nu este vorba numai despre cele de ţigani, pentru că mai sunt şi alte zone vulnerabile într-o comună: persoanele fără serviciu, persoanele cu handicap, cele care se întorc din sistemul de protecţie socială, protecţia copilului. Dacă un copil se întoarce acasă din centrul de plasament, aveţi obligaţia să-l monitorizaţi.”, i-a instruit Macovei pe primari.
„Activitatea de asistent social nu înseamnă să ai nici tocuri, nici unghii. Munca socială nu se face cu oamenii bogaţi, se face cu cei amărâţi”
„Aveţi datoria, nu spun obligaţia, să angajaţi un asistent social.”, a fost recomandarea acestuia, „recomandare” îndulcit spus, după cum el însuşi a afirmat, dar sub o altă formă. „Sunt câteva sute care nu au un loc de muncă. Vin la noi şi ne roagă să-i angajăm. Mai uitaţi-vă o dată pe organigramă. Se poate crea un post prin hotărâre de Consiliu, iar primarul poate să organizeze concurs în condiţiile legii. Am remarcat că acel funcţionar, care este asistent social, se ocupă de cu totul altceva. El ţine „416”, de exemplu. Este o chestie de statistică: câte ore a făcut fiecare, ce lucrări ş.a.m.d. Din câte ştiu eu, este atributul viceprimarului, dar în Primărie este un funcţionar care se ocupă cu aşa ceva. Dacă nu-l trimiteţi pe teren, nu vă rezolvaţi problemele. Mai ales că există şi acea obligaţie până la 1 septembrie 2017. Acel funcţionar, asistent social, trebuie să întocmească un document – plan de servicii, aprobat de primar, prin dispoziţie. Aş fi curios să aflu de la primarii de aici câte astfel de dispoziţii de aprobare a planurilor de servicii au dat. Din ce am văzut noi, nu prea se procedează aşa.”, i-a dojenit directorul Asistenţei Sociale din judeţ pe cei patru primari prezenţi în sală.
În situaţia în care ei nu pot rezolva o problemă, atunci, intervin oamenii Direcţiei, după ce sunt sesizaţi. Însă este de dorit ca ea să fie deblocată pe plan local, întrucât sunt cazuri ce pot fi soluţionate de Primării, cu implicarea Consiliului Comunitar Consultativ. „(…) Care, fie vorba între noi, nu prea funcţionează la Primării, pentru că nu-i implicaţi. Acesta trebuie să rezolve, cu un om de afaceri, cu un medic, cu poliţistul, cu preotul, să găsiţi o soluţie la nivel local. Din experienţa mea, erau multe cereri de intrare în casele de copii, pe motiv că n-aveau sobă. Nu e mai simplu să-i faceţi o sobă? Vă costă 10 milioane de lei vechi ca să-i faceţi o sobă.”, a continuat „muştruluiala” directorului Macovei.
Strategia despre care vorbea prevede crearea unor servicii care să prevină intrarea în sistem, în azil sau în casa de copii. „Asta înseamnă centre de zi, centre de recuperare, clubul pensionarilor, al seniorilor ş.a.m.d. Încercaţi să-i ajutaţi pe plan local. Sarcina de prevenire este tot la Primării, nu este la noi. Dacă aveţi om şcolit pe aşa ceva şi nu-l ţineţi în Primărie şi pleacă pe teren, n-aveţi cum să nu depistaţi situaţiile de risc. Eu am zeci de asistenţi sociali. Mai mult de o zi, maximum două, nu stau în birou, ci sunt pe teren. Am trei maşini plecate. Asta înseamnă activitatea de asistent social. Nu înseamnă să ai nici tocuri, nici unghii. Când te duci în comunitate, trebuie să fii adaptat comunităţii în care mergi. Munca socială nu se face cu oamenii bogaţi, se face cu cei amărâţi.”, a încheiat Adrian Macovei.
„Ştiţi ce se întâmplă când vin rectificările? „Nu mă mai supăra, primare!”
Când a auzit despre obligaţia unor angajări, fără a avea la dispoziţie fondurile necesare susţinerii salariilor oamenilor nou-veniţi la Primărie, primarul de la Bughea de Sus, Nicolae Tarbă, a răbufnit la adresa sistemului, în general. „Când construim un buget, trebuie să ştim să ne facem şi veniturile, şi cheltuielile. Nu se pune problema să facem cheltuieli până „la loc comanda!” Spuneţi-ne de unde ne daţi resursele! Către cine ne adresăm ca să facem un buget? Dacă Bughea de Sus are 250.000 lei, venituri proprii, iar pentru restul trebuie să stai la mâna celor care sunt mai sus şi, de multe ori, sunt de o aroganţă extraordinară! Te ţin pe la uşile lor până când faci varice şi nu-ţi dau nimic! Şi, dacă nu eşti cu ei, eşti contra lor. Cunoaşteţi foarte bine sistemul, nu vreau să spun niciun nume. Dar asta este situaţia. Să se găsească, într-adevăr, autonomia locală. A fost o lege, prin care se dădea direct finanţarea către comunităţi. De ce au dat-o din nou prin Direcţiile Judeţene? Comuna Bughea de Sus a pierdut aproximativ un milion de lei. 700.000 de lei, prin neplata corespunzătoare, iar restul, prin sumele care s-au mărit, prin salarizarea care a fost făcută haotic! Când ne facem un buget, ni-l facem pe ce ştim că este previzionat. S-a previzionat că se măresc salariile cu 10%. S-au dat 25%. Foarte bine. Şi 50%, şi 100% să se dea pentru Asistenţa Socială! De unde bugetare? Nicăieri. Şi vor plânge oamenii, se îmbolnăvesc de inimă. Problemele sunt foarte grave, mai cu seamă la comunităţile care nu au avut şansa de dezvoltare. Şi stai la mila celor care sunt numiţi politic. Iar cei care sunt numiţi politic, în loc să facă politici… să văd Consiliul Judeţean că ne strânge aici, ca să afle care sunt posibilităţile comunităţii de dezvoltare, pentru a aduce resurse şi a putea să integrăm forţa vie, indiferent din ce segment. Nu-i văd că vin! Ne cheamă acolo, ca să stăm, pur şi simplu, ca nişte milogi. Ştiţi ce se întâmplă când vin rectificările? „Nu mă mai supăra, primare!” „Nu te supăr, domnule! Îţi spun care sunt problemele!” Aşa se discută acolo. Când vor fi rectificările, vă rog să veniţi şi dumneavoastră, măcar să asistaţi cum ne umilesc unii oameni. Sper că nu ne-or mai umili acum.”, a reclamat primarul Nicolae Tarbă.