2002: Şansele lui ARO, exportul şi preluarea de către un constructor de automobile de tradiţie şi cu succes
În urmă cu 14 ani, s-au succedat vizitele unor delegaţii străine la Câmpulung, la Uzina ARO, dar şi liderii fabricii mergeau frecvent la evenimente, la întâlniri, la discuţii de afaceri, târguri şi expoziţii auto. Anul 2002, după cum am constatat la o trecere în revistă a acţiunilor derulate sub conducerea directorului Aurel Dordea, a fost unul destul de animat, în încercarea de a trezi din “comă” exportul şi, în special, de a găsi un constructor de automobile redutabil, interesat să preia ARO. Însă nu suficient încât să se evite punerea în braţele lui Perez a unei platforme industriale uriaşe, de care, trei ani mai târziu, s-a ales praful.
ARO a captat interesul chinezilor
ARO a fost vizitată, la sfârşitul lunii iunie a anului 2002, de o delegaţie a Conferinţei Consultative Politice Chineze, condusă de Chen Jinhua, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al C.C.P.P.C. al Republicii Populare Chineze, însoţită de ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al acestei ţări în România, Chen Delai. Directorul general de la ARO, Aurel Dordea, s-a arătat încântat de această vizită, mai ales că delegaţia chineză a fost primită, cu două zile înainte, chiar de premierul Adrian Năstase, Chen Jinhua fiind al treilea om în stat în China şi coordonatorul întregii activităţi economice din această ţară.
Chinezii au ajuns la ARO împreună cu secretarul Senatului României, Mihai Ungheanu, cel care a ţinut să le prezinte mai multe obiective economice, culturale şi istorice din judeţele Argeş şi Braşov. Alături de directorul general al S.C. ARO S.A., Aurel Dordea, directorul tehnic şi de calitate, Sergiu Marcu, directorul de Export-Import, Iustin Preoteasa, oaspeţii au fost întâmpinaţi şi de primarul municipiului Câmpulung, George Bălan, care le-a adresat urări de bun venit şi a ţinut să precizeze faptul că au ajuns într-o localitate încărcată de istorie. Alături de aceştia s-a aflat şi preşedintele P.R.M. Câmpulung, Marinică Fologea.
Discuţiile au fost destul de interesante, în condiţiile în care chinezii s-au arătat curioşi să afle cât mai multe amănunte despre uzina şi produsul ARO. Directorul general Dordea a expus intenţiile de colaborare cu partea chineză, prin realizarea unor schimburi comerciale: ARO să importe grupuri motopropulsoare din China, iar ARO să livreze automobile în acea imensă ţară. Chen Jinhua a precizat, însă, faptul că piaţa auto din China a devenit extrem de pretenţioasă, iar la categoria 4X4 se băteau Mitsubishi şi Crysler. Oricum, dacă se ţinea cont de faptul că în China era nevoie de 5.000.000 de autoutilitare pentru agricultori, ARO putea încerca să recucerească o piaţă pe care o pierduse cu 12 ani înainte. China a fost primul beneficiar extern al automobilelor fabricate la Câmpulung Muscel, în 1965, importând, până în 1990, 42.387 maşini.
Oaspeţii chinezi au vizitat o expoziţie de automobile ARO – diverse modele din toate gamele – şi Fabrica de Scule şi Matriţe, primiţi cu braţele deschise de directorul general Gheorghe Voinescu şi informaţi că acolo au lucrat specialişti din China, unul dintre aceştia fiind chiar preşedintele Republicii Populare Chineze la acel moment.
O nouă realizare a specialiştilor musceleni: ARO cu motor Toyota Euro III
Tot la finele lunii iunie 2002, la Uzina ARO au venit reprezentanţi ai Toyota Motor Corporation şi Mitsui & Co. LTD. Bucureşti, scopul vizitei fiind constatarea modului în care se comporta motorul Toyota turbo Diesel Euro III pe automobilele din gama ARO 24/32. După cum ne-a declarat la acea vreme directorul tehnic şi de calitate al S.C. ARO S.A., Sergiu Marcu, partenerii japonezi au apreciat soluţiile tehnice aplicate pe ARO 264, prin adaptarea motorului Toyota 2 KD FTV, de 2494 cmc şi 105 CP. Programul de derulare a proiectului (dezvoltarea, omologarea şi pregătirea de fabricaţie) urmărea lansarea pe piaţă, în ultimul trimestrul al anului 2002, a automobilelor ARO depoluate Euro III, cu motorizare Toyota. Noua motorizare era considerată una de excepţie, o realizare de ultimă generaţie a specialiştilor niponi. Noul automobil ARO cu motor Toyota Euro III era dotat şi cu cutie de viteze şi cutie de transmisie Toyota, putea dezvolta o viteză maximă de 135 km/h şi putea constitui o atracţie în perspectiva câştigării unor noi segmente de piaţă internă şi externă. Oricum, automobilele erau destinate atât clienţilor din România, cât şi celor din Uniunea Europeană.
Se încerca pătrunderea pe noi pieţe externe
În 2002, ARO a demarat o campanie de prospectare a noi pieţe externe. După cum ne-au declarat la acel moment directorul general Aurel Dordea şi directorul de Export-Import, Iustin Preoteasa, exista posibilitatea de a livra automobile în mai multe ţări:
=au fost livrate 4 automobile ARO 244, cu motor Andoria, în Ecuador, importatorul cerând încă 60 de bucăţi;
=4 automobile s-au trimis în Azerbaidjan, deja clienţii solicitând încă 20, existând şi posibilitatea de a câştiga o licitaţie de sute de maşini pentru dotarea Poliţiei de frontieră din Ministerul Securităţii;
=în Indonezia a fost trimis un lot de 6 automobile ARO 10 şi începeau negocieri pentru realizarea în acea ţară a unei linii de montaj;
=se relua exportul în Franţa, importatorul MAM Strager realizând omologarea automobilului ARO 10 cu motor Renault Euro III.
ARO în nordul Africii
Prin intermediul unui agent de import şi distribuţie – firma Petroclean România S.R.L., reprezentată de Pierre de Froidmont – ARO putea intra pe pieţele auto din Tunisia, Algeria şi Libia. „Obiectivul nostru este să negociem cu ARO realizarea unor automobile care să fie conforme cerinţelor legale din aceste ţări!”, ne-a declarat Pierre de Froidmont. Acesta a semnat împreună cu directorul de Export-Import de la ARO, Iustin Preoteasa, actele necesare reprezentării lui ARO în vederea participării la o licitaţie în Tunisia. „Pieţele pe care le putem ataca cu ARO pot fi reprezentate prin instituţiile publice şi prin ţările vecine Tunisiei, Algeriei şi Libiei. În Tunisia chiar vom încerca să realizăm o unitate de montaj a automobilelor ARO. Eu cred că există mari şanse să pătrundem cu automobilele ARO pe piaţa Africii de Nord şi chiar în întreaga Africă.”, era de părere Pierre de Froidmont.
Modernizarea lui ARO pentru Turcia
„Eu sunt un profesionist şi am mare încredere în automobilul ARO şi în oamenii care îl realizează, oameni de calitate, adevăraţi profesionişti!”, ne-a declarat Mehmet Riza Güleren, importatorul lui ARO în Turcia prin firma Gülkar. Acesta a venit la Câmpulung Muscel împreună cu câţiva reprezentanţi ai unei fabrici de montaj a automobilelor franţuzeşti în Turcia, scopul întâlnirii cu conducerea uzinei muscelene fiind negocierea posibilităţii de a realiza o linie de montaj ARO în acea ţară. „ARO este ca şi fabrica mea şi tocmai de aceea am prezentat ARO în Turcia, la Istanbul, ca pe o marcă de excepţie. Vrem să montăm automobile ARO în Turcia, să dăm o faţă nouă acestor maşini, să le modernizăm şi chiar să modernizăm Uzina ARO!”, a spus Mehmet Güleren, care a ţinut să adauge că vizita la ARO dura două zile.
Directorul Dordea, în Polonia cu premierul Năstase
În vara anului 2002, directorul general de la societatea comercială ARO S.A., Aurel Dordea, a fost plecat în Polonia, la Forumul de afaceri româno-polon de la Varşovia. Directorul Dordea a fost inclus în delegaţia oficială, care l-a însoţit pe prim-ministrul României, Adrian Năstase, în Polonia, alături de ministrul Industriilor şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş, Ion Cojocaru, şi directorul general al S.N.P. Petrom S.A., Ioan Popa.
Premierul Năstase l-a salutat călduros pe directorul Dordea, urându-i succes. Mai mult decât atât, în discursul ţinut în faţa oficialităţilor poloneze, în frunte cu premierul Leszek Miller, şi a peste 200 de oameni de afaceri, prim-ministrul României a evidenţiat buna colaborare dintre ARO S.A. Câmpulung Muscel şi firma DAMIS Motor Poland, din Varşovia. „Trebuie să remarc, însă, că există şanse reale pentru identificarea acelor domenii, produse, servicii pe care cooperarea noastră bilaterală le poate pune în valoare la un nivel competitiv pe piaţa internaţională. Să ne gândim numai la cooperarea dintre S.C. ARO Câmpulung şi firma DAMIS Motor Poland din Varşovia pentru realizarea autoturismului de teren echipate cu motoare Andoria, care corespund normelor Euro 2.”, a spus premierul Năstase.
Intenţiile constructorilor de automobile de teren de la Câmpulung Muscel erau destul de îndrăzneţe în privinţa colaborării cu polonezii. Directorul general Aurel Dordea spera că se va ajunge la un nivel al colaborării în care uzina din Muscel să primească lunar 50 de motoare Andoria şi să comercializeze mai ales în Estul Europei automobilele dotate cu acest tip de motorizare, realizate în parteneriat cu firma poloneză.
ARO a mai finalizat o comandă importantă: automobile speciale pentru transportul deţinuţilor
În luna aprilie a anului 2002, la Centrul General de Comercializare ARO S.A. au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei – Direcţia Generală a Penitenciarelor, care au recepţionat un lot de 21 de automobile fabricate la ARO. Automobilele erau ultimele dintr-o comandă de 65 de bucăţi, în valoare de 700.000 euro. Directorul general al S.C. ARO S.A., Aurel Dordea, directorul de producţie şi vânzări interne, Cristi Nicolescu, directorul general de la C.G.C. ARO S.A., Ion Gulie, şi directorul tehnic al C.G.C. ARO S.A., Cornel Oancea, au supravegheat finalizarea ultimelor retuşuri efectuate la automobile, angajaţii Centrului muncind eficace pentru ca maşinile să fie livrate beneficiarului într-o stare perfectă.
După cum ne-a declarat directorul general al C.G.C. ARO S.A., Ion Gulie, lotul livrat, pe 18 aprilie 2002, Direcţiei Generale a Penitenciarelor a cuprins 11 automobile ARO 323 special (pentru transportul deţinuţilor) şi 10 automobile ARO 266, toate cu motorizare Andoria Turbo Euro 2. Comanda a mai inclus 10 ARO 243 Andoria Turbo, 17 ARO 330 TDX 28-02 şi 7 ARO 320 izotermă TDX 28-02. Automobilele speciale ARO 323, albastru metalizat, erau dotate cu sisteme audio şi luminoase necesare activităţii de transport al persoanelor deţinute şi, la fel ca şi ARO 266, aveau performanţe deosebite, fiind capabile şi de dezvoltarea unor viteze mari. Reprezentantul D.G.P., colonelul Alexandrescu, ne-a declarat că nu au fost probleme deosebite cu automobilele care au ajuns în unităţile Direcţiei Penitenciarelor, iar lotul recepţionat era format din automobile care au răspuns foarte bine testelor la care au fost supuse. D.G.P. a comandat aceste automobile direct Centrului General de Comercializare ARO, maşinile, bineînţeles, fiind fabricate la uzină, şi nu era exclus ca, în viitor, să se mai înainteze o comandă pentru câteva zeci de maşini. Totul depindea de fondurile de care dispunea D.G.P., mai ales că parcul auto al acesteia era învechit şi se impunea înnoirea lui.