În aprilie, când s-a sfinţit crucea de la Mateiaş, care simbolizează aducerea acasă a părinţilor şi fraţilor Elenei Ion Arnăuţoiu, liderul Asociaţiei Judeţene a Foştilor Deţinuţi Politici a lansat anunţul că singura supravieţuitoare cu legătură directă cu liderii mişcării de rezistenţă din Munţii Muscelului a fost propusă pentru a fi decorată de Preşedinţie. Evenimentul s-a concretizat miercuri, 3 august, la Palatul Cotroceni, acolo unde, alături de Elena Ion Arnăuţoiu, au mai fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis alţi doi deţinuţi politici, preotul Nicolae Tomaziu şi Nicolae Ciurică.
„Dedic această decoraţie părinţilor şi fraţilor mei, Laurenţia şi Ion (Iancu) Arnăuţoiu, de la Nucşoara. Mama, după zece ani de detenţie, a murit în închisoarea din Miercurea Ciuc. Tata a fost condamnat la 17 ani şi a murit în închisoarea de la Botoşani. Fraţilor mei, Toma şi Petre Arnăuţoiu, „Haiducii Muscelului” de la Nucşoara, judecaţi şi condamnaţi la moarte, executaţi la Jilava.”, a spus emoţionată Elena Ion Arnăuţoiu.
Elena Ion Arnăuţoiu a făcut cinci ani de închisoare pentru că a refuzat să-şi denunţe fraţii, Toma şi Petre Arnăuţoiu, ultimii partizani din munţi. Grupul de rezistenţă de la Nucşoara a fost înfiinţat în 1949 şi era compus din 16 membri, dintre care patru femei. Au fost capturaţi cu greu, nouă ani mai târziu, şi executaţi de comunişti. Au apărat credinţa, libertatea şi demnitatea poporului român, spune Elena Ion Arnăuţoiu.
Părintele Nicolae Tomaziu are 100 de ani şi este seniorul deţinuţilor politici din România, ultimul supravieţuitor al lagărului de la Canal. A luptat în Al Doilea Război Mondial, iar în 1947 a fost arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale şi condamnat la şapte ani de temniţă grea.
Nicolae Ciurică a fost partizan în Munţii Banatului şi a făcut 10 ani de închisoare, pentru că s-a opus comunismului, fiind trădat chiar de oamenii din satul în care s-a născut. Cartea de rugăciuni pe care o purta tot timpul la el i-a salvat viaţa atunci când făcea parte din mişcarea de rezistenţă împotriva comunismului. Glonţul care trebuia să-l ucidă a fost oprit de Noul Testament.
Preşedintele i-a asigurat că va face tot ce-i stă în putere pentru ca memoria celor care au luptat împotriva regimului comunist să fie onorată şi cunoscută, susţinând o alocuţiune: „Stimată doamnă Arnăuţoiu, preacucernice părinte Tomaziu, stimate domnule Ciurică, onorată audienţă, vă felicit pentru această distincţie, care răsplăteşte curajul de necontestat de care aţi dat dovadă împotrivindu-vă regimului comunist! Se spune că „rezistenţe mari şi piedici mari se opun în lumea asta numai unei voinţe mari”. Sunteţi un monument de jertfă şi suferinţă, un simbol în viaţă al opoziţiei faţă de regimul totalitar, drept pentru care vă asigur de preţuirea mea şi a generaţiilor de astăzi. Vă rog să acceptaţi aceste decoraţii ca o modestă recunoaştere a suferinţelor pe care le-aţi îndurat. Deşi înfăţişaţi trei destine diferite, vă caracterizează, din nefericire, un numitor comun: acela că aţi avut de îndurat de pe urma actelor dumneavoastră exemplare. V-aţi sacrificat întreaga familie, întreaga viaţă. Cu toate acestea, autorităţile comuniste nu au reuşit să suprime demnitatea şi credinţa dumneavoastră în libertate. Avem datoria să transmitem aceste valori generaţiilor de astăzi şi celor care vin. Numai astfel putem evita, pe viitor, tendinţele autoritare ori totalitare. În prima zi ca Preşedinte al României, am decorat un fost deţinut politic. Aşa am ales să-mi încep mandatul, pentru că mi-am propus atunci şi am promis că voi onora toate valorile din societatea românească. Iar foştii deţinuţi politic sunt un exemplu de altruism şi tenacitate. Aţi fost persecutaţi de Securitate şi supuşi unui regim inuman de detenţie, dar aţi continuat să luptaţi şi să credeţi cu tărie în adevăr şi libertate. Este o onoare să decorez, astăzi, trei persoane cu vârste cuprinse între 85 şi 100 ani, dar care îşi poartă anii cu atâta nobleţe şi seninătate. Aţi parcurs aproape un secol de istorie, aţi suferit sub un regim totalitar şi iată că acum, după zeci de ani, eforturile şi suferinţele dumneavoastră sunt recunoscute. Daţi-mi voie să vă felicit încă o dată pentru această distincţie şi să vă asigur că voi face în continuare tot ce îmi stă în putere ca memoria celor care au luptat împotriva regimului comunist să fie onorată şi cultivată, atât de către membrii societăţii româneşti, cât şi de către o instituţie serioasă: un Muzeu al comunismului, proiect care va prinde contur cât de curând. Numele dumneavoastră, precum şi al tuturor celor care s-au sacrificat pentru generaţiile de astăzi nu trebuie date uitării. Ele reprezintă un exemplu de luptă contra nedreptăţilor şi tiraniei. Vă felicit şi vă mulţumesc!”