Primarul de la Stoeneşti i-a reclamat prefectului venit în teritoriu urmările triplei crime din cătunul de rudari
Cazurile de sclavie de la Berevoeşti, din pricina cărora Muscelul a deschis jurnalele naţionale de ştiri, cu relatări şocante despre practici de acum câteva secole, au determinat autorităţile judeţene să întreprindă deplasări în teritoriu, măcar pentru o actualizare a inconvenientelor cauzate administraţiilor locale de aşezările rudăreşti. Invitaţiei prefectului Cristian Soare de a avea o întâlnire la faţa locului şi o discuţie pe tema eternelor probleme din comunităţile etnice i-au dat curs primarii Ion Paul Marin, de la Stoeneşti, Ion Băcioiu, de la Dragoslavele, Claudius Ciobanu, de la Cetăţeni, şi gazda, Ion Boncoi, de la Valea Mare Pravăţ, împreună cu viceprimarii, exceptând comuna Cetăţeni, unde vicele n-a fost ales încă. În afară de şefii celor patru Primării, s-au aşezat la masa dialogului directorii şcolilor din localităţile invitate, liderii minorităţii rome, dar şi angajaţii cu rol de mediatori, acolo unde există. Prefectul Cristian Soare a venit însoţit de Ionel Voica, secretarul Judeţului Argeş, Adrian Macovei, şeful Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, Marius Liţă, expert pe problemele romilor în cadrul Prefecturii Argeş. Acestora li s-au alăturat Paul Petrescu, şeful A.L.O.F.M. Câmpulung, comisar Marius Şendroiu, adjunctul Poliţiei Câmpulung, comisar şef Alin Ciobanu, şeful Secţiei de Poliţie Rurală Valea Mare Pravăţ.
Pentru început, prefectul a precizat că întâlnirea de vineri, 29 iulie, deschide o serie de deplasări în teritoriu, soluţie stabilită împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu, cu scopul de a preveni incidentele de la Berevoeşti. Preşedintele CJ Argeş a propus – idee făcută publică de prefect – ca la următoarele întâlniri să fie prezenţi şi asistenţii sociali ai Primăriilor convocate la discuţii.
De teamă că vor fi sfârşi de mâna rudelor victimelor, trei familii au părăsit cătunul
Principalele teme atinse într-o manieră generală le-au constituit ajutoarele de toate felurile de care beneficiază şi pot beneficia minoritarii, dacă Primăriile prevăd în bugetul local fondurile necesare acordării lor – cazul abonamentelor şcolare -, angajarea de mediatori sanitari, mediatori şcolari şi experţi pe problemele romilor, necazurile pe care elevii şi părinţii acestora le cauzează profesorilor, mergând până la umilirea lor, amenzile aplicate pentru furturi, numărul insuficient de microbuze şcolare. Cu tristeţe am constatat că unii dintre primarii prezenţi au cerut şi mai multă toleranţă pentru romi decât li se acordă deja, prin plata până la moarte de ajutoare sociale, încurajându-i astfel să nu muncească. Printre altele, edilii i-au cerut prefectului să trateze cu conducerea CEZ scutirea totală de taxa de branşare la reţeaua de curent electric! Asta în timp ce chiar dintre ai lor au sugerat şoptit ca astfel de cheltuieli să le fie oprite din ajutoarele sociale, sub forma unor rate.
În continuare, vom prezenta chestiunile pentru rezolvarea cărora primarii au solicitat ajutorul prefectului Cristian Soare. Primul vorbitor, Ion Paul Marin, a precizat că unde sunt comunităţi etnice, cum este cazul Stoeneştiului, unde trăiesc aproximativ 700 de suflete, inevitabil apar şi persistă problemele sociale. Unul dintre motivele persistenţei lor îl reprezintă, în opinia primarului, lipsa poliţiştilor. Neavând cu cine să restabilească ordinea, la Valea Bădenilor, atmosfera după masacrarea a trei membri ai aceleiaşi familii, fiică, tată şi bunic, rămâne pe mai departe tensionată, întrucât gândul răzbunării mocneşte în rândul rudelor victimelor.
Iată ce a avut de spus primarul: „Acolo (n.r. Valea Bădenilor), după cum şi dumneavoastră, domnul prefect, aţi fost informat, am avut un caz deosebit, acele crime. Focarul încă nu s-a închis. Sunt probleme deosebite şi acum. Eu, în acest sens, am făcut o sesizare Secţiei de Poliţie Rucăr şi Postului de Poliţie Stoeneşti. Teama că vor fi omorâte de ceilalţi a făcut ca trei familii să-şi părăsească domiciliile. Au apărut două clanuri rivale, care se ceartă şi se bat zilnic. Nu ştim ce măsuri să aplicăm. Cele trei familii plecate, cu copii, cu tot, sunt beneficiare ale Legii 416 (Legea ajutorului social). Îmi dau telefon în fiecare zi, iar eu nu ştiu ce să le mai spun. Acasă nu pot să se mai întoarcă. La Poliţie am făcut sesizări, şi verbale, şi scrise, dar nu ştiu cum să-i întoarcem la locuinţele lor. Sunt cazuri sociale. Stând pe stradă, sunt tentaţi să facă un rău, să fure, să dea în cap sau cine ştie ce să se mai întâmple. Eu am făcut toate demersurile şi nu ştiu dacă nu este cumva de competenţa organelor judeţene şi centrale.”
„O populaţie de peste 4.500 de locuitori stă într-un poliţist şi jumătate!”
Ce a vrut acesta să remarce, cu speranţa că va fi susţinut de ceilalţi colegi primari: „Posturile de Poliţie încă nu funcţionează cum trebuie. Acolo unde comunităţile de rudari sunt atât de numeroase… vă spun că Stoeneşti are un post, hai să zic, două posturi, dar pe al doilea poliţist nu l-am văzut. Bietul şef de Post nu ştie ce să mai facă. Dacă noi nu avem poliţist permanent la Postul de Poliţie, acolo unde avem comunităţi de romi, n-am făcut nimic. Avem o populaţie de peste 4.500 de locuitori, care stă într-un poliţist şi jumătate! Eu nu zic că nu se deplasează cei de la Secţia de Poliţie. Dar până vin de la Rucăr, până îi trimiţi în partea cealaltă a comunei… De ce am făcut Posturile de Poliţie? Ca poliţistul să funcţioneze şi să locuiască la Postul de Poliţie. Avem apartament. S-au ruinat apartamentele! Să ni le dea nouă în gestiune şi înfiinţăm Poliţia Comunitară. Sunt o grămadă de probleme la nivelul localităţilor, cum sunt scandalurile pentru terenuri.”, a reclamat Paul Marin întinderea foarte mare a comunei, populată de un număr important de locuitori, care îşi pun nădejdea într-un poliţist.
Posturile de Poliţie reînfiinţate, a continuat acesta, sunt subordonate Secţiilor de Poliţie. „Postul de Poliţie din fiecare localitate îşi face programul cum aranjează Secţia de Poliţie. Poliţiştii din Posturile noastre de Poliţie fac de serviciu şi, atunci, rămâne postul descompletat. Pe perioada unei zile de opt ore, Postul de Poliţie trebuie să fie acoperit cel puţin de un poliţist. Pe urmă, un poliţist ar trebui, fiindcă de aceea am prevăzut posturile aşa, să locuiască acolo.”, a insistat primarul de la Stoeneşti.
Primarului Boncoi îi este ruşine cu clădirea Secţiei de Poliţie
Primarul Ion Boncoi are destui poliţişti, dat fiind faptul că la Valea Mare Pravăţ funcţionează Secţie de Poliţie Rurală, dar este total nemulţumit de felul în care arată imobilul acestei instituţii. „Cum arată Primăria şi cum arată Postul de Poliţie? Este de groază! Când mă duc acolo, mi-e ruşine. Stau de vorbă cu domnul Ciobanu, un comandant foarte calculat şi foarte ponderat… dânsul s-o fi dus pe la şefi, dar, ţinând cont că sunteţi dumneavoastră, poate s-o găsi o modalitate să-l reabilităm, să fie frumos, să-ţi fie drag să intri acolo.”, a fost tema dată prefectului de primarul Boncoi.
Dacă tot a intrat în priză, acesta a expus următoarea doleanţă: „La Gura Pravăţ, unde am în jur de 1.500 de romi, bruneţii mei, sunt şi ei suflete şi trebuie ajutaţi… cu partea electrică, nu putem să găsim o modalitate să-i racordăm? Păi, când mă duc acolo (n.r. la societate), zic: 40 de milioane! 50 de milioane! De unde să-ţi dea ăştia atâţia bani?! Îi bat la nicovală?! Cer aşa…”
Prefectul Cristian Soare i-a dat o parte a răspunsului pe loc: săptămâna trecută, a avut o întâlnire cu directorii CEZ şi Transelectrica, în cadrul căreia a fost abordată situaţia întreruperii furnizării energiei electrice pe o perioadă de timp mai îndelungată, în luna iunie, în zona Curtea de Argeş şi zona Vâlcea. Atunci, pentru o punere de acord între instituţii, reprezentanţii lor s-au aşezat la „tratative”. Cu această ocazie, a fost atinsă şi situaţia reclamată de primarii de la Cetăţeni – care a făcut o informare exact pe aceeaşi temă – şi Valea Mare, întâlnită, cu siguranţă, şi în alte localităţi. „Este adevărat că sunt aceste sume importante în momentul în care te racordezi. I-am rugat şi au zis că gândesc varianta cu plata în rate. Nota primarului de la Cetăţeni cuprinde, practic, problemele existente şi în alte zone. Aşteptăm de la CEZ răspunsurile la întrebările punctuale ridicate.”, a precizat prefectul.
Paul Marin a împins discuţia într-acolo încât romii să beneficieze de introducere gratuită a curentului electric în locuinţe! „CEZ ne-a exploatat la maximum şi pe noi, românii. Ei stau cu reţelele pe teritoriile noastre, nu ne-au acordat nicio facilitate şi-şi fac de cap, ne execută de nu se poate. Preţurile pe care le avem de plătit! Forţează nota ca să încaseze şi alte taxe pe factura lor. Ce treabă are CEZ cu televizorul? O chestie socială, dacă ar vrea CEZ să facă: să le bage romilor curent gratis. Multe societăţi din România acordă facilităţi numai ca să te prindă să plăteşti cheltuielile. Instalarea gratis şi plăteşti ulterior consumul de curent.”, a fost propunerea deplasată a edilului de la Stoeneşti, care, cu siguranţă, este conştient de faptul că nu vor plăti nici consumul, aşa cum nu plătesc, de pildă, facturile la Edilul. Ca dovadă, zecile de procese fără finalitate întreprinse de Edilul, care se alege cu un morman de hotărâri judecătoreşti favorabile şi atât.
Case grămadă una peste cealaltă, pericol de incendiu
La Dragoslavele, localitate posesoare de cătun de rudari, un mare pericol care paşte oricând aşezarea îl reprezintă incendiile. „Doamne fereşte de un incendiu, căci, în toate comunităţile de romi, casele sunt aproape una peste alta. Dacă se întâmplă aşa ceva, mai ales noaptea… ce s-a întâmplat la Berevoeşti este mic. Durează cel puţin o jumătate de oră, ca să vină maşina de pompieri de la Câmpulung, goală, şi să se alimenteze în Dragoslavele. Căci urcă Mateiaşul cu 10 kilometri la oră. Este o mare problemă cu maşinile de pompieri, care sunt foarte vechi.”, a precizat proaspătul primar de la Dragoslavele, Ion Băcioiu.
În afară de aceste doleanţe au mai fost şi altele, a căror prezentare o vom continua în ediţiile viitoare, toate centralizate de prefect, pentru a le aborda în discuţiile cu preşedintele CJ Argeş, Dan Manu, cu şefii ISU Argeş, ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ai Jandarmeriei şi ai companiei de energie electrică.