Dintre toate cele optsprezece ediţii ale Zilelor Municipiului, cea din 2016 a beneficiat de cea mai reuşită deschidere, printr-un eveniment de ţinută, organizat la Câmpulung de Prefectura Argeş, în colaborare cu Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Consiliul Judeţean, Direcţia Judeţeană de Cultură, Muzeul Judeţean Argeş şi Biblioteca Judeţeană, ai căror directori, Cristian Cocea, Octavian Sachelarie şi Cornel Popescu, au fost prezenţi la simpozionul dedicat personalităţii lui Dimitrie Ionescu Berechet, dublat de o expoziţie a lucrărilor marelui arhitect. Din partea Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului a participat părintele vicar Caliopie, care, alături de părintele Serafim Caiea, stareţul Mănăstirii „Negru Vodă”, şi preotul Gheorghe Nicolescu, a oficiat un Te-Deum în deschiderea evenimentului comemorativ, care a coincis cu sărbătoarea Sfântului Ilie. După slujba găzduită de spectaculosul cadru al mănăstirii, locul acţiunii s-a mutat la Primăria Câmpulung, unde în sala de festivităţi n-a rămas un loc neocupat, atât de mare a fost interesul pentru personalitatea evocată în cadrul proiectului iniţiat de Prefectură, „Argeşeni, Valori Naţionale”. În public s-au aflat mulţi arhitecţi, printre aceştia Pavel Popescu, membru al Senatului Uniunii Arhitecţilor din România, care, ca să-l cităm, n-a venit cu „mâna goală”, fiind urmat la Câmpulung de opt colegi de breaslă din Bucureşti, printre care cadre didactice, redactorul şef al Revistei „Arhitectura”, cărora li s-au alăturat cei argeşeni. Omagierea lui Dimitrie Ionescu Berechet nu se putea face în absenţa urmaşilor acestuia, fiul, Ion Ionescu Berechet, fiica, Măriuca Alexandrescu, şi nepotul, Ştefan Ionescu Berechet, prezent împreună cu soţia şi cei trei copii.
Deşi începător, viceprimarul Blidaru s-a achitat onorabil de sarcină
Viceprimarul Mărgărin Blidaru a jucat rolul de gazdă, în absenţa primarului Liviu Ţâroiu, reţinut de un eveniment trist în familie. Acesta a mărturisit că este onorat de alegerea arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet în deschiderea la Câmpulung a proiectului „Argeşeni, Valori Naţionale”, în contextul împlinirii în 2016 a 120 ani de la naştere. „Suntem mândri că proiectul iniţiat de Prefectura Argeş, prin care sunt omagiaţi oameni de cultură, oameni de ştiinţă şi politicieni, care au influenţat destinul României, de-a lungul timpului, demarează cu evocarea personalităţii unui câmpulungean de valoare, arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet. Timp de 33 de ani, a fost arhitectul şef al Patriarhiei Române. A proiectat numeroase imobile şi edificii, cel mai cunoscut fiind Mausoleul de la Mateiaş, dedicat eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, şi clădirea municipiului Câmpulung.”, s-a pregătit viceprimarul Blidaru mai bine decât predecesori ai săi, cu ani grei de carieră în administraţia publică locală. Cu urări de succes adresate echipei implicate în derularea proiectului, acesta şi-a exprimat speranţa ca municipiul Câmpulung să fie pe mai departe gazda unor manifestări prin care să fie evocaţi alţi musceleni de valoare.
Mesajul Înaltpreasfinţitului Calinic, despre „Patriarhul arhitecturii româneşti”
Aflat în perioada de refacere după intervenţia chirurgicală suferită la inimă, Înaltpreasfinţitul Calinic, o prezenţă constantă de Zilele Municipiului, nu a putut participa la acţiune. Legat de sănătatea acestuia, părintele vicar Caliopie a dat asigurări că este mai bună ca înainte. Gândurile sale despre „Patriarhul arhitecturii româneşti” au răsunat în faţa unui auditoriu captivat de opera unuia dintre cei mai prolifici arhitecţi ai ţării.
„Când rostim numele arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet, gândul ni se îndreaptă atât spre marii arhitecţi ai României din toate timpurile, cât şi către arhitecţii lumii, care, în decursul istoriei, au lucrat ca la frumuseţea lumii văzute să adauge ceva, pentru ca noi să vedem, să privim şi să admirăm. Arhitectura, după cum se ştie, a fost marea scriere a neamului românesc. Scriere aparţinătoare imaginaţiei şi poeziei. Iar omul nu a gândit niciun lucru important pe care să nu-l fi scris în piatră. Peste Colosseum au trecut barbarii. Peste Piramide a trecut potopul. Dar, nu din indiferenţa multora, peste tot a venit arhitectura, cea care a tămăduit toate aceste răni. A făcut acest lucru prin oameni de geniu, printre care Dimitrie Ionescu Berechet, care este steaua din cununa acestor arhitecţi. În arhitectura feniciană, greacă sau gotică, oricare ar fi diversitatea de formă inerentă naturii lor, vom regăsi, ca şi la arhitectura românească, aceleaşi specificaţii: libertatea, poporul şi omul.
Dintr-un început, genialul nostru muscelean din Carpaţii Argeşului a învăţat că arhitectura este o artă complicată a istoriei, este poezia sufletului împletită cu filosofia faptelor. Şi că această artă este cu adevărat fiica naturii, infinită ca ea, atât în lucrurile mari, cât şi în cele mici, în lucrurile microscopice sau lucrurile gigantice. Dimitrie Ionescu Berechet, marele nostru arhitect al plaiurilor româneşti, a fost binecuvântatul arhitect şef al Patriarhiei Române, în timpul patriarhilor Miron, Nicodim şi Iustinian, într-o perioadă în care pământul României şi vatra Bisericii străbune s-au împodobit cu peste o sută de biserici, zeci de mănăstiri, şcoli, palate administrative, laice şi bisericeşti. Însă mâna acestui ilustru arhitect a lucrat şi a supravegheat lucrări şi în Ţara Sfântă.
Dacă vorbim despre palate administrative, chiar unde ne aflăm acum, Primăria cetăţii Câmpulung Muscel, este una dintre dovezile măiestriei sale. De asemenea, a realizat vile, muzee, case particulare, catapetesme, mausolee, cum este cel de la Mateiaş. Aşezăminte precum cel de la Ierusalim şi Ierihon, pietre funerare, cruci comemorative şi alte lucrări care ne fac să înţelegem pe deplin efortul creator al omului dedicat pasiunii sale. Cel mai bogat loc din România, care are ca tezaur de mare preţ opera lucrurilor proiectate şi realizate, este municipiul Câmpulung Muscel, oraşul său natal, pe care l-a împodobit cu mai bine de 80 de lucrări.
A trecut peste jumătate de secol, timp în care toate lucrările gândite şi întrupate de acest „Patriarh al arhitecturii româneşti”, contemporan fiind cu maestrul Constantin Brâncuşi, dăinuie şi astăzi şi vor dăinui în vremurile ce vor veni, pentru că frumosul pe care l-a semănat în arhitectura românească va mântui privirea şi sufletul de urâţeniile care inundă acum pământul românesc. De 32 de ani, lucrăm la şedinţele Sfântului Sinod, în sala sinodală a Patriarhiei Române, proiectată de ilustrul arhitect Dimitrie Ionescu Berechet. Pot să afirm în deplină cunoştinţă de cauză că sărbătoritul de astăzi, de la a cărui naştere se împlinesc 120 de ani, a fost şi rămâne pentru România şi pentru Biserica Ortodoxă Română cel mai mare arhitect din toate timpurile. De câte ori am privit sau, şi mai mult, de câte ori am locuit în case şi mănăstiri sau de câte ori m-am rugat în biserici gospodărite arhitectural de Dimitrie Ionescu Berechet, îmi simţeam sufletul descătuşat de imperfecţiune. Atunci când spunem arhitectură solidă, frumoasă şi tămăduitoare, spunem Dimitrie Ionescu Berechet, cel care ne-a făcut această bucurie unică.”, a fost mesajul Înaltpreasfinţitului Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.
Părintele vicar Caliopie a adăugat propriul mesaj în continuarea celui care a eclipsat, după cum au mărturisit vorbitorii, toate speech-urile care au urmat: „Dacă ar fi rânduit Dumnezeu ca acest arhitect să fi fost astăzi printre noi, sunt convins că el ar fi fost autorul proiectului Catedralei Mântuirii Neamului. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
“Ne-ar trebui 10-20 de ani ca să comemorăm, să aniversăm personalităţile pe care le-a dat Câmpulungul”
Prefectul a mărturisit că proiectul „Argeşeni, Valori Naţionale” este foarte drag sufletului său, pentru că se adresează, în primul rând, tinerilor care asistă la astfel de simpozioane şi care au nevoie de repere, determinându-i chiar să urmeze Facultatea de Arhitectură. Reprezentanţii instituţiilor implicate în organizarea acţiunii s-au adresat publicului cu mulţumiri pentru participare într-un număr covârşitor: Roxana Stoenescu, din partea Consiliului Judeţean Argeş, Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene, şi Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean. „Este un proiect ambiţios, pe care domnul prefect l-a îmbrăţişat cu foarte multă căldură şi noi, împreună cu Consiliul Judeţean, încercăm să-l sprijinim. O să vedeţi că acest areal cultural Argeş şi Muscel şi, în special, Muscelul a dat enorm culturii române. Ne-ar trebui 10-20 de ani ca să comemorăm, să aniversăm personalităţile pe care le-a dat Câmpulungul. Arhitectura, din punctul meu de vedere, înseamnă nu numai o ştiinţă, înseamnă şi artă, dar înseamnă şi simţire. Dimitrie Ionescu Berechet a însemnat şi a realizat o chintesenţă a acestor caracteristici. Dimitrie Ionescu Berechet a construit cu simţire bisericească, ortodoxă. Iar acest lucru înseamnă mai mult decât un simplu arhitect, înseamnă mai mult decât o simplă simţire artistică.”, a afirmat Octavian Sachelarie. Potrivit colegului său de la Muzeul Judeţean, Cornel Popescu, „Dimitrie Ionescu Berechet trăieşte şi astăzi prin operele sale, prin Mausoleul de la Mateiaş, prin clădirea Primăriei, locul în care ne aflăm astăzi, dar şi celelalte edificii publice, de cultură, biserici şi mănăstiri pe care le-a creat.”
Arhitectul Pavel Popescu, craiovean de fel, are o relaţie specială cu Câmpulungul, care a constituit subiectul a trei reportaje realizate şi difuzate la TVR România, despre Biserica „Flămânda”, Casa Ştefănescu, Mănăstirea şi bisericile de pe teritoriul localităţii. De ce Câmpulung? Pentru că deţine peste 160 de monumente istorice, dintre care 67% de categoria A. Finalul i-a aparţinut nepotului ilustrului arhitect, Ştefan Ionescu Berechet, care a realizat o prezentare a vastei opere a acestuia. Acestuia i se datorează şi pregătirea expoziţiei din holul Primăriei, la care a muncit împreună cu Luminiţa Lucreţia Picui, de la Biblioteca Judeţeană Argeş.