15.3 C
Campulung Muscel
24/04/2024

Câmpulungul a intrat în rândul comunelor care votează un partid

Într-una dintre pauzele şedinţei de învestire, prefectul l-a întrebat şoptit pe juniorul Legislativului municipal, aflat la prezidiu, potrivit tradiţiei ca prima întâlnire oficială să-i aibă în „capul mesei” pe cel mai vârstnic şi pe cei mai tineri aleşi, câte partide fac parte din Consiliul Local la Câmpulung. Şi câte locuri a prins fiecare. Lucian Ionescu, fost coleg de partid cu şeful Prefecturii, devenit apolitic prin natura funcţiei, i-a şuşotit informarea cerută: 10 PSD, 6 PNL, 2 ALDE şi 1 PAM. N-a mai zis nimic prefectul, sesizând secerarea brutală de către electorat a majorităţii liberale, până la înjumătăţirea ei. În privinţa sugrumării varietăţii politice la nivelul conducerii, Câmpulungul a intrat în rândul comunelor muscelene, care acordă masiv votul unui partid, neexistând alte preferinţe. Cel puţin, nu într-o cantitate care să asigure trecerea pragului electoral. Totuşi, în 2016, în mediul rural s-a simţit o schimbare în bine. Sunt destule comune în care politicienii cocoţaţi la vârful administraţiei cu lista au scos scoruri apropiate, nemaifiind decât în câteva situaţii majorităţi asemănătoare celei de la Câmpulung. Şi nu ne referim numai la cea din mandatul 2016-2020, căci mai evidentă a fost cea care a dominat jumătate din mandatul 2012-2016.             

La fel ca municipiul în privinţa coloraturii modeste, în care minoritarii de-abia se zăresc în imensitatea majorităţii, sunt Berevoeşti, Lereşti, Poienarii de Muscel, Stoeneşti şi Valea Mare Pravăţ. Mai sunt şi alţii posesori de Legislativ format din patru nuanţe, ca la urbanul câmpulungean, dar nu este o asemenea discrepanţă între numărul de mandate câştigate. De pildă, la Mioarele şi la Bughea de Jos, diferenţa între partidele cu cele mai multe scaune la masa legiuitorilor, PSD şi PNL, este de un om. Iar la Boteni, de doi oameni.  

Tot patru partide au fost propulsate şi la şefia Rucărului, dar sunt şi trei independenţi pe lângă ele, care echilibrează balanţa, în care purpuriul nu cântăreşte atât de greu ca la Câmpulung. Coşeşti, tot cu patru partide, sparge tiparul descris mai înainte. Aici primarul şi cei mai mulţi consilieri, şase la număr, sunt de la ALDE, care este majoritar în forul legislativ doar cu ajutorul celor cinci PSD-işti. Aşadar, diferenţă foarte mică între principalii competitori.     

Ca dovadă că municipiul a regresat şi din acest punct de vedere – vot acordat masiv unei singure formaţiuni – în timp ce sătenii se dezbară de mentalitatea învechită stau exemplele următoare de localităţi, în care electoratul a făcut posibilă diversitatea politică în administraţia publică locală.   

În multe aşezări rurale din Muscel, găseşti cinci, chiar şase partide în Consiliu, echilibrate ca număr de aleşi. Din această cauză, neavând majoritate nici unii, nici alţii, câteva nu şi-au desemnat din prima viceprimarul, rămânând să mai negocieze. Au trimis la conducere cinci partide (ce-i drept, unele au un singur consilier) votanţii din Cetăţeni, unde PSD şi PNL au câte patru reprezentanţi, Schitu Goleşti, unde diferenţa între PNL-ul proaspăt instalat la putere şi PSD este de doi consilieri, Vultureşti şi Godeni, cu majorităţi clare social-democrate, susţinute, într-o mai mare sau mai mică măsură, de alianţa PLR+PC.      

Cea mai pregnantă democraţie se găseşte în comunele conduse la nivel legislativ de şase partide: Vlădeşti, Dragoslavele, unde aproape toată lumea are doi-trei consilieri, Dâmbovicioara, unde PSD are doar trei capete, şi Albeştii de Muscel, cu cinci partide şi un independent, formaţiunile politice limitându-se la unul, două, maximum trei bucăţi de aleşi.          

La polul opus sunt Consiliile Locale cu trei, respectiv două partide în componenţă. În patru localităţi, situaţie la indigo. La Stâlpeni, trei liberali s-au pierdut într-o mare de aleşi PSD şi ALDE. La fel şi la Mihăeşti, unde cei trei liberali de-abia se simt în mulţimea PSD+ALDE. Idem la Dârmăneşti şi Davideşti. Electorat reticent în a acorda votul altor partide decât cele tradiţionale şi la Bughea de Sus, unde lumea a ales PNL, PSD şi Partida Rromilor, ultima opţiune fiind de înţeles, la populaţia şi suprafaţa ocupată de cătunul de etnici, care, în curând, va depăşi Vişoiul. Tot trei partide şi la Aninoasa, dar cu diferenţă de un om între PSD şi PNL. 

Avem şi cazuri deosebite, cu două partide în CL. Ţiţeşti, unde Consiliul este format din PSD şi PNL, împărţirea mandatelor fiind aproape frăţească. Hârtieşti, în schimb, rămâne un record care înfrânge noţiunea de democraţie: PSD, cu zece aleşi, şi ALDE, cu unul singur, care, conform protocolului naţional, este în echipă cu PSD. Şi să fi vrut să facă notă discordantă, omul este o cantitate puţin spus neglijabilă, ca importanţă a opiniei sale în faţa eternei dominaţii roşii. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!