Este de-a dreptul scandalos ca instituţia de cultură care funcţionează cel mai bine în municipiu, ca dovadă rezultatul obţinut de managerul Ştefan Ştefănescu la evaluarea anuală, care îl plasează pe primul loc în rândul directorilor unităţilor de profil subordonate Consiliului Local, să le solicite finanţatorilor un grup sanitar! Spre deosebire de pretenţiile colegilor din aceeaşi branşă, doleanţele şefului Bibliotecii Municipale „Ion Barbu” se limitează la minimul de confort asigurat subalternilor săi. Nu cere bani pentru manifestări de răsunet naţional, cu costuri colosale şi pagube de ordinul sutelor de milioane per eveniment – cazul directorului Muzeului Municipal ale cărui fantezii s-au soldat cu găuri enorme în bugetul local – ci susţinerea unor investiţii care ţin de simţul gospodăresc al aleşilor.
Dar cum aceştia, indiferent de mandat, au arătat cu prisosinţă că nu posedă o astfel de calitate, dorinţele fireşti ale liderilor de instituţii care urmăresc profitul cultural, nu material, ca să-l cităm pe Alexandru Oprea, au rămas valabile pe mai departe.
Fiindcă am amintit de Muzeu, şi conducătorul acestuia solicită de la instalare, din decembrie 2013, ca Primăria să rezolve chestiunea nefericită a lipsei de căldură, care afectează atât activitatea personalului, dar îi descurajează pe vizitatori să repete experienţa. Cel puţin, Liviu Cioacă a scăpat de o grijă, neavând la dispoziţie un imobil de ale cărui disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte instalaţiile de utilităţi să se plângă superiorilor. Superiori care, la rândul lor, sunt complet depăşiţi de distrugerea în cadrul unui bizar proces de reabilitare a clădirii Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”.
În ramura funcţională a imobilului este înghesuită activitatea Bibliotecii Municipale „Ion Barbu”, al cărei manager a fost felicitat, la începutul anului, de foştii aleşi locali, pentru realizări şi maniera în care a rezumat strădaniile în folosul beneficiarilor într-un raport cuprinzător, întocmit cu simţ de răspundere. Felicitările n-au fost, din păcate, însoţite de un angajament de soluţionare a celor trei cerinţe ale managerului, de bun simţ, a căror punere în practică nu antrenează cheltuieli care să sufoce bugetul comunităţii. Mai mult decât atât, suma avută la dispoziţie de Bibliotecă, anul trecut, strict pentru investiţii reflectă solicitările scăzute ale angajaţilor acestei instituţii faţă de finanţatori. Cei 10.000 lei, planificaţi a fi folosiţi în scopul precizat, s-au consumat aproape în totalitate (9.983 lei), nefiind vreo sumă de dat pe spate. Per total, Biblioteca Municipală a beneficiat de o alocare în bugetul anului trecut de 314.000 lei, sumă din care a economisit aproape cât i-a trebuit pentru investiţii. Aşadar, banii au fost chibzuiţi în aşa fel încât trebuinţele personalului să nu fie considerate o povară pentru vistieria comunităţii. „Grosul” cheltuielilor îl reprezintă salariile personalului (195.000 lei – planificaţi; 189.647 lei – cheltuiţi), urmate de costurile cu utilităţile şi întreţinerea (109.000 lei – planificaţi; 104.797 lei – cheltuiţi).
Trebuie să mai spunem că Biblioteca a organizat, anul trecut, 71 de manifestări culturale şi că a avut colaborări cu instituţii şcolare, constând fie în acţiuni desfăşurate în comun, fie în vizite (Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, Clubul Elevilor, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, Şcoala Gimnazială Boteni, Grădiniţa cu program normal nr.9, Şcoala Gimnazială „Nanu Muscel”, Grădiniţa cu program normal nr.4, Şcoala Gimnazială nr.1 Valea Mare Pravăţ, Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, Şcoala „C.D. Aricescu”, Şcoala „Sfântul Iacob”).
În afară de parteneriatele cu instituţiile de învăţământ şi cu cele culturale din municipiu, s-au consolidat legături cu Biblioteca Judeţeană Piteşti, Sibiu, Ploieşti, Târgovişte, Brăila, cu Biblioteca Universitară Bucureşti, Biblioteca Universitară Piteşti, Biblioteca Universitară „Valahia” Târgovişte, Biblioteca Central Universitară „Carol I”, Biblioteca Academiei Române.
În condiţiile atâtor evenimente organizate la Bibliotecă, fie cu elevii, fie cu oameni de cultură, istorici, profesori etc., punându-i la socoteală şi pe beneficiarii serviciilor oferite de această instituţie (aproximativ 2.000 de persoane au venit aici doar ca să se folosească de calculatoarele cu internet pentru public), este păcat ca Primăria să nu manifeste receptivitate la cerinţele decente ale managerului instituţiei. Acesta solicită Executivului şi Consiliului Local repartizarea spaţiului de la parter cuprins în aripa de Nord a clădirii Bibliotecii, pentru organizarea şi amenajarea unei săli multimedia; construirea unui grup sanitar corespunzător la parterul clădirii; executarea unor lucrări de reparaţii privind îndepărtarea igrasiei de pe zidurile interioare ale clădirii. Ceva ne spune că şi raportul pe 2016, prezentat în primăvara lui 2017, se va încheia cu aceleaşi teme de rezolvat de către autorităţi.