Am povestit data trecută despre frustrarea cauzată unora dintre membrii comisiilor de votare de faptul că partidele au avut grijă ca oamenii lor să mănânce bine în ziua alegerilor, ca nu cumva vreo lipotimie să le afecteze văzul şi numărătoarea voturilor. În schimb, angajaţii Primăriei, angajaţi temporar pentru job-ul care le aduce în jur de 350 de lei pentru cinci zile, au înghiţit în sec şi covrigi la răstimpuri, în cazul în care nu şi-au deranjat familiile ca să le aducă o masă caldă pe durata celor 24 de ore, cât s-au aflat în continuu la dispoziţia Biroului Electoral. Păţanii şi la cei hrăniţi de politicieni, care nu s-au zgârcit în a cheltui pentru meniul observatorilor. Unul dintre aceştia ne-a povestit o întâmplare, care acum i se pare hazlie, dar care, în ziua votului, l-a enervat suplimentar iritării produse de alegătorii mai grei de cap. Omul a primit un sandviş
gustos, cu unt, caşcaval şi ce-o mai fi fost în el, săţios, şi o salată de fructe, pe care n-a apucat s-o savureze din cauza aglomeraţiei produse la un moment dat în secţie. Aşa că a întrerupt prânzul şi a aşezat pe pervaz caserola bogată în fructe asezonate cu un sirop parfumat până la zăpăcirea nărilor şi inundarea papilelor gustative, de cât i-a plouat în gură cu gândul la desertul răcoritor. Secţia cu pricina era amplasată într-un cartier populat de ceva mai multă ursărime, amănunt pe care beneficiarul prânzului de la partid l-a omis când a aşezat recipientul cu salata de fructe pe pervazul ferestrei larg deschise. Când s-au mai domolit treburile în interiorul secţiei, omul s-a dus glonţ să-şi recupereze delicatesa. Ia-o de unde nu-i! Au avut grijă să-l scape de calorii şi zaharurile din belşug, cel mai probabil, nişte ţigănuşi, care au ochit şi şterpelit prada. Musceleanul de pe bulevard