„Dacă românii ar sta la coadă la fapte bune aşa cum stau la coadă la moaşte ar fi bine”
Nu s-au stins încă ecourile evenimentului de importanţă istorică desfăşurat marţi, 7 iunie 2016, în organizarea Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, participanţii continuând să discute, în diferite cercuri, în cadru particular, pe marginea temelor de reflecţie recomandate de Excelenţa Sa dr.Călin Georgescu. Fără discuţie, ceea ce s-a întâmplat la Câmpulung au fost două ore de calitate maximă, datorată atât discursului memorabil susţinut de o personalitate remarcabilă a României, cu şanse de a ocupa funcţia de premier, pentru care a fost luat în calcul şi cu alte ocazii, în trecut, cât şi participării într-un număr peste aşteptări a unui public de calitate: opt profesori universitari, dintre care trei cu funcţii de conducere, cea mai importantă fiind cea deţinută de Cătălina Poiană, prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, doi prodecani, patru generali în rezervă, un chestor de Poliţie, şefi de instituţii, manageri de societăţi comerciale, reprezentanţi ai Bisericii, etc. Nicio altă manifestare ţinută la Câmpulung, de la revoluţie încoace (afirmaţia este valabilă şi pentru perioada regimului anterior), nu a reunit atâtea personalităţi marcante ale mediului universitar românesc, atrase de notorietatea oratorului şi profunzimea mesajului transmis. La Câmpulung s-a consumat o premieră în ceea ce priveşte durata conferinţei, depăşită graţie numărului de întrebări acceptate de dr.Călin Georgescu. De obicei, acesta răspunde la maximum cinci întrebări adresate de public. Marţi, Excelenţa Sa a acceptat 12 întrebări, însă, în afară de norocoşii selectaţi, au mai fost şi alţii care şi-ar fi dorit să intre în dialog cu directorul Institutului ONU pentru Indicele Global al Sustenabilităţii de la Geneva. Una dintre aceste întrebări aflată pe buzele multora era: care este prima măsură pe care ar adopta-o în calitate de prim-ministru al României? În această ediţie, ne vom opri la un îndemn colosal al unui om a cărui valoare nu poate fi cuprinsă într-un cuvânt, îndemn care a constituit esenţa discursului rostit la Câmpulung: întoarcerea la spiritualitate, context în care principalul său mesaj a fost că salvarea lumii înseamnă o nouă conştiinţă spirituală.
„Biserica să înţeleagă că a venit vremea să pună umărul la renaşterea spirituală a acestui popor, să-l facă puternic, nu să-l facă slab”
Dr.Călin Georgescu a insistat în discursul său asupra rolului pe care îl joacă în renaşterea spirituală cea care a condus şi a pus bazele civilizaţiei româneşti, Biserica Ortodoxă Română. Pornind de la ideea că ştiinţa a fost înlocuită cu miturile, oratorul spunea că, astăzi, „românii continuă să se închine la zei de ceară arşi în cuptoarele unei tranziţii de 26 de ani, care nu se mai termină.” „Vă asigur că sub toga câtorva falşi profeţi, în această ţară, număr doi, se ascunde, de fapt, marea fraudă. Insist să vă redescoperiţi fiecare pe sine însuşi, să nu trăiţi sub imperiul fricii, care este inoculată de sistem. Şansa noastră de redresare a ţării constă în renaşterea fiecăruia dintre noi. Ţine de responsabilitatea individuală, pe care nu trebuie neapărat s-o manifestaţi public. Se spune în textele bisericeşti că rasa galbenă va cuceri lumea. Şi eşti tentat să spui, apropo de ce se întâmplă astăzi în China: da, domnule, totul raportăm la ei. Este vorba despre noua conştiinţă spirituală. Aici este, de fapt, marea cursă atletică mondială.”, a afirmat dr. Călin Georgescu.
În opinia sa, toate pierderile suferite de România de la Ştefan cel Mare şi Sfânt încoace sunt mult mai mici decât ceea ce a pierdut ţara noastră în ultimii 25 de ani. Însă, chiar dacă a pierdut zeci de ani de istorie, România are o şansă istorică. „Şansa României stă în renaşterea individuală a fiecăruia dintre noi. Gândiţi frumos, pozitiv! Putem. Ştiţi cum am fost educaţi? Eu fac, eu am, eu sunt. Fals. Eu sunt, eu fac şi eu am. Sunt spirit, sunt energie, totul este energie în lumea asta. Lăsaţi-l pe Dumnezeu să lucreze prin voi! Conectaţi-vă la El! Pentru că, din păcate, biserica ascunsă contează. Spun că „din păcate”, întrucât ar fi fost posibil. Cei care conduc destinele Bisericii Ortodoxe astăzi să se gândească la puţin mai bine pentru veşnicia poporului român. Ei trebuie recuperaţi şi de ei trebuie să avem grijă. Aşa cum şi de cei care au furat mie mi-e milă. Şi nici nu mă interesează. Dar mă interesează poporul român şi modul în care energetic vom fi conectaţi la spiritul nostru ancestral. Asta este puterea, credeţi în voi, credeţi cu tărie că vom fi nu doar puternici, ci că ţara va fi a noastră.”, a continuat acesta.
Dr.Călin Georgescu a repetat, pe parcursul discursului său, mesajul adresat Bisericii Ortodoxe Române, „clăditoarea acestui neam, să înţeleagă că a venit vremea să pună umărul la renaşterea spirituală a acestui popor, să-l facă puternic, nu să-l facă slab. Dacă românii ar sta la coadă la fapte bune aşa cum stau la coadă la moaşte ar fi bine.”, a atins acesta o coardă sensibilă, deranjantă chiar, pentru instituţia în care românii, dezamăgiţi de vieţile lor şi de cei care îi conduc, continuă să investească încredere.
Responsabilitatea Bisericii: „Să educe pe fiecare om în parte, să ştie că este puternic, că este liber, că este spirit inovator”
În opinia dr.Călin Georgescu, soluţia pentru renaşterea spirituală a poporului nostru este să-l laşi pe om liber, să nu-l îngrădeşti. „(…) În momente crunte, cum sunt acestea în care trăim, şansa noastră este vocaţia. Să laşi liber omul, să nu-l îngrădeşti şi să-şi exprime liber vocaţia şi spiritul antreprenorial. Vom înţelege asta când vom pune speranţa, nădejdea peste frică, când vom pune unitatea peste conflict şi discordie, când vom abandona lucrurile mici, mărunte, care ne-au sugrumat viaţa şi vom înţelege că şansa noastră înseamnă unitatea. Unitatea prin iubire. Când vom fi uniţi prin iubire, aceasta va fi cea mai importantă spadă care va apăra poporul român, nu dezbinarea, nu conflictul, ci gândul cel bun. Şi atunci voi înţelege că renaşterea morală a acestei ţări se va face prin cartea străbunilor, prin aflarea adevărului şi prin munca cinstită, aşa cum a fost tot poporul român. Să înlături vicleniile şi istericalele fanariote şi atunci vom fi români adevăraţi. (…)”
Legătura sa cu Dumnezeu – mai spunea dr.Georgescu – se realizează prin iubire, nu prin frică. „De la Sfântul Vasile cel Mare, Întemeietorul Bisericii Ortodoxe, Liturghia era lucrarea poporului, în care Biserica avea responsabilitate. Ce înseamnă responsabilitate? Să mă educe pe mine, pe fiecare om în parte, să ştie că este puternic, că este liber, că este spirit inovator. Fiecare dintre noi este fiinţă creatoare şi divină. Fiecare dintre noi are puterea interioară, energia pe care o transmitem nouă înşine, de a ne regăsi în noi şi de a o transmite familiilor noastre şi unui neam întreg. (…) Viitorul României stă în gradul în care fiecare dintre noi va fi capabil să se retragă în sine, să se regăsească el însuşi în profunzime şi să scoată ce este mai bun din el pentru a-i ajuta pe alţii. A trăi este o artă, care atinge maximul atunci când omul nu mai munceşte pentru a supravieţui. Să continuăm să visăm şi să fim fericiţi înţelegând că de pe masă este bine să luăm cea mai mică bucăţică de pâine. „Înfrânt nu eşti atunci când sângeri /, Nici ochii când în lacrimi ţi-s, / Adevăratele înfrângeri / Sunt renunţările la vis.” Gândiţi frumos, trăiţi frumos, pentru a ne construi o viaţă cu demnitate! Ascultaţi-vă inima! Trăiască România!”, a încheiat dr.Călin Georgescu.