22.4 C
Campulung Muscel
12/04/2024

Sursa de apă de rezervă, ratată ca realizare electorală

Ne apropiem de jumătatea anului şi nici până la acest moment exagerat de întârziat nu s-a pus în funcţiune – asta pentru că lucrarea n-a fost executată – sistemul de alimentare cu apă menit să constituie o rezervă a aducţiunii municipiului. Au trecut un an şi două luni de la incidentul cu repetiţie, când Câmpulungul şi cele cinci comune dependente de reţeaua de apă administrată de societatea Edilul au fost private de cel mai elementar serviciu, în lipsa căruia, pe durata mai multor zile, riscurile pentru sănătatea muscelenilor nu sunt similare, ca probabilitate a producerii lor, poveştii cu drobul de sare. 

Fiind în plină campanie electorală, ne-am fi aşteptat, cum se poartă în astfel de momente (pentru că încă prinde la votant), să se taie o panglică inaugurală la mult aşteptatul, discutatul şi tărăgănatul sistem de apă de rezervă, care nu este gata nici în primăvara lui 2016, după avariile serioase din primăvara lui 2015, în condiţiile în care avem de toate: proiect, licitaţie, constructor desemnat. 

La începutul anului, Edilul a sacrificat din nou hârtia, avertizând asupra pericolului la care este expusă populaţia a şase localităţi, dacă autorităţile, locale şi judeţene, nu fac nimic. „Vă aducem la cunoştinţă situaţia gravă în care se află şi la această dată sistemul de alimentare cu apă al municipiului Câmpulung şi al comunelor limitrofe, Valea Mare Pravăţ, Lereşti, Bughea de Sus, Bughea de Jos şi Schitu Goleşti, care asigură furnizarea apei pentru o populaţie de peste 50.000 de locuitori. Acest sistem este constituit dintr-o aducţiune compusă din două fire Dn 800, în lungime de 4,2 kilometri, interconectate, şi Staţia de Tratare a Apei, cu o capacitate de circa 1200 l/s apă potabilă, care au fost puse în funcţiune în anul 1988. 

Dacă Staţia de Tratare a fost beneficiara unei lucrări de retehnologizare şi reabilitare parţială în anul 2004, cu fonduri de 1.000.000 euro din partea Guvernului Austriei, obţinut prin Asociaţia Română a Apei, reţeaua de aducţiune aferentă acesteia nu a fost supusă niciunei intervenţii. Urmare a avariei din luna martie 2015, cauzate de spargerea unei conducte de aducţiune, când, efectiv, două zile şi jumătate, populaţia arondată nu a beneficiat de apă potabilă, Consiliul Local Câmpulung a analizat cauzele care au generat această situaţie şi cele pentru care nu au fost executate lucrări de reabilitare, modernizare şi extindere. Acestea sunt: =lipsa unei surse de rezervă care să alimenteze cu apă brută Staţia de Tratare; =vechimea mare a sistemului de aproximativ 30 de ani: =lipsa fondurilor de investiţii pentru o lucrare de aşa anvergură; =accesarea unor fonduri externe (comunitare) nu a fost posibilă, din cauză că Edilul are acţionariat majoritar de stat şi nu unic; =orice intervenţie este supusă riscului apariţiei unor noi avarii, cu termen minim de remediere de 36 de ore; =sistemul este în permanent pericol din cauza galeriei de aducţiune a Centralei Voineşti şi a Uzinei Electrice Lereşti, care, de la punerea în funcţiune, nu a putut fi revizuită prin lucrări consistente şi nici nu există această posibilitate, deoarece Hidroelectrica SA este în stare de insolvenţă. 

Până la această dată, Primăria şi Consiliul Local Câmpulung au comandat o serie de studii şi lucrări de investiţii care nu pot asigura decât circa 30% din necesarul de apă al sistemului.” Este vorba despre sursa de rezervă constând în reabilitarea captării Măgura – Lereşti şi a instalaţiilor adiacente, al cărei proiect tehnic a fost întocmit în 2015, execuţia fiind programată să înceapă abia în martie 2016. Cu cele şase luni, termenul convenit în contract, ajungem la sfârşitul verii, când, dacă avem noroc, varianta de alimentare este gata.                                        

Traseul conductelor de aducţiune străbate trei localităţi, Lereşti, Valea Mare Pravăţ şi Câmpulung şi deserveşte, prin Staţia de Tratare, cu apă potabilă cinci localităţi. Din acest motiv, era de dorit o implicare a Consiliului Judeţean, care, probabil, aşteaptă să vadă ce culoare politică va căpăta Primăria după 5 iunie. Iată în continuare situaţia contractelor încheiate de Edilul în localităţile rurale, cu precizarea că un contract înseamnă o familie, care este compusă din minim trei membri.             

=Bughea de Sus: 96 (pauşal), 665 (apometru), total – 761 contracte;

=Bughea de Jos: 19 (pauşal), 814 (apometru), total – 833 contracte;

=Lereşti: 167 (pauşal), 1.043 (apometru), total – 1.210 contracte; 

=Voineşti: 64 (pauşal), 394 (apometru), total – 458 contracte;

=Schitu Goleşti: 73 (pauşal), 940 (apometru), total – 1.013 contracte;

=Valea Mare: 185 (pauşal), 689 (apometru), total – 874 contracte;

În total, Edilul are încheiate 5.149 de contracte în cele cinci comune muscelene.   

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!