Că serviciile Primăriei, la fel ca liderii ei, lucrează “unul hăis, altul cea” s-a convins tot creştinul care a avut treabă la cea mai importantă instituţie din târg. O femeie dependentă de autorităţile locale şi de slujbaşii din subordine, fiindcă ocupă o locuinţă a statului, s-a săturat să stea în chirie. Văzând că toată lumea dă buluc la locuinţe ieftine ca braga, la bloc, nu în magherniţe roase de mucegai, s-a dus în documentare la doamnele pe la ale căror birouri a făcut potecă de când tot are probleme locative. Şi a avut dintotdeauna, fiind mutată după cum a ordonat proprietara. Cea mai recentă evacuare a fost cea din cinematograf, unde protagonista noastră stătea cu numerosu-i
familion, copii, tatăl vârstnic, căţel şi purcel. Bătrânul a nimerit în “17”, unde e lux, în comparaţie cu etajul de lângă Grădina Publică. Fiica, undeva şi mai bine. Ştiind că nu se poate ţine de plata chiriei, mai mari ca precedenta, şi-a pus în cap să cumpere. S-a dus glonţ la şefa locuinţelor să-i facă cunoscute intenţiile. Adică după ce epuizează plata celor 900 de lei la un CAR, face alt împrumut de 3.000 de lei pentru casă. “Să nu te pună necuratul să iei bani, că nu-ţi ajung 30 de milioane, îi bei, îi mănânci şi rămâi şi datoare, şi fără casă!”, a căutat s-o lumineze şefa de birou. N-a fost chip să se înţeleagă cu “investitoarea”, care, zice ea, s-a interesat înainte la Chirii, unde i s-a spus că suma e de ajuns, căci atât au plătit şi alţii. Te pomeneşti că îi şi rămâneau!