L-a anchetat pe directorul Muzeului în privinţa veniturilor proprii din 2015, deşi informaţia era sub nasul ei
Întrebările pe care le pun aleşii în cadrul şedinţelor de Consiliu, ale căror răspunsuri se găsesc chiar în documentele predate lor pentru studiu, ca să ştie ce aprobă, sunt cea mai clară dovadă a faptului că nu se obosesc să lectureze materialele, care nu sunt nici grele, nici stufoase. De ce să le citească dacă îi pot chestiona în plen pe reprezentaţii Executivului (care de aceea şi fac ce vor cu ei), pe secretar şi pe şefii de servicii a căror prezenţă este solicitată din considerente de scutire a timpului de acasă irosit cu analiza documentelor? Îi cheamă pe şefii de direcţii din Primărie la raport, chiar şi atunci când explicaţiile pe marginea proiectelor de hotărâri se găsesc în fişierele transmise de informatician. Iar ce lipseşte se poate lămuri la şedinţa de comisie, lucru care iarăşi nu se întâmplă.
A făcut dovada că este pe dinafara conţinutului mapei de şedinţă diva cu pretenţii să conducă judeţul, fiindcă treburile municipiului au fost epuizate. O fi din cauză că tableta Mariei Cotenescu a fost cea mai scăldată în cafea dintre toate şi, din acest motiv, nu mai poate aprofunda temele ordinii de zi. Avându-l în faţă pe cel mai rebel şef de instituţie locală, care dă curs convocărilor finanţatorilor când îi permite agenda, PSD-ista a făcut pe interesanta luându-l la întrebări pe directorul Muzeului Municipal la cât se ridică veniturile proprii realizate în 2015 de instituţia pe care o conduce. La fel de savant, Alexandru Oprea i-a răspuns că nu are suma la el, deşi o avea sigur în snopul de hârtii fluturate la şedinţă. Dar, pentru impresionarea celei mai pretenţioase membre a Comisiei de Buget-Finanţe, a făcut remarca lipsită de efectul căzutului pe spate în cazul interlocutoarei sale: „A fost o creştere de 120% faţă de prognozat”. „Creşterea putea să fie la 2 lei sau la 2 miliarde. Aţi putea să creşteţi aceste venituri, nu?”, a ripostat tăioasă PSD-ista. „De când am preluat managementul, în 2013, trendul este ascendent.”, a fost a doua încercare nereuşită de a o îmbuna pe consiliera năzuroasă, care avea sub nas tot ce o interesa. Dacă ar fi accesat mapa on-line transmisă fiecăruia, pe tabletă.
Răspundem noi în locul lui Oprea la nedumerirea finanţistei din componenţa Consiliului Local, nefăcând altceva decât să extragem cifrele din raportul directorului, care a însoţit proiectul de hotărâre referitor la activitatea şi cheltuielile acestuia în 2016. Documentul cu pricina – Raport pentru anul 2015, aferent Contractului de Management al Muzeului Municipal – fusese depus la Primărie în atenţia viceprimarului Liviu Ţâroiu. Dar acesta a avut grijă să ajungă la fiecare consilier, pentru a-l frunzări şi a-şi da cu părerea. Ceea ce colega sa de partid n-a făcut şi s-a mai şi dat de gol. Ca ea au fost, sigur, şi alţii cărora nu le-a atras atenţia un document întins pe 32 de pagini, dar măcar au avut inspiraţia să tacă.
Cei 120% înseamnă 156.537 lei, câştigul Muzeului din vizitarea celor patru secţii şi comercializarea de suveniruri, la care se adaugă fonduri nerambursabile atrase în valoare de 123.032,97 lei. Mai precis, veniturile proprii din activitatea de bază se cifrează la 92.696 lei, din vânzarea de bilete, iar venituri proprii din alte activităţi (vânzare de produse şi altele), la 63.841 lei.
Asta în condiţiile în care totalul cheltuielilor Muzeului Municipal s-a cifrat în anul 2015 la 759.398 lei, din care 364.917 lei, cheltuielile cu personalul. Pentru capitolul intitulat „bunuri şi servicii”, după principala categorie, s-au consumat 394.481 lei, din care 220.906 lei – bunuri şi servicii (5.390 lei – furnituri de birou, 4.399 lei – materiale pentru curăţenie, 42.121 lei – încălzit, iluminat şi forţă motrică, 13.945 lei – apă, canal şi salubritate, 9.160 lei – poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet) şi 145.891 lei – alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare. Urmează alte categorii de cheltuieli: 36.866 lei – reparaţii curente; 18.555 lei – bunuri de natura obiectelor de inventar; 4.222 lei – deplasări interne, detaşări, transferări; 3.202 lei – cărţi, publicaţii şi materiale documentare; 3.000 lei – pregătire profesională; 4.000 lei – protecţia muncii; 103.791 lei – alte cheltuieli cu bunuri şi servicii.
Informaţia care a ocupat acest spaţiu în ziar, aflată, cum zice românul, la „botul calului” pentru toţi mânuitorii de tablete din fruntea municipiului, exista, aşadar, la dispoziţia aleşilor. În numele subalternilor de la firmele proprii ori din instituţiile în care activează, le suntem recunoscători pentru comportamentul de măscărici, întrucât oamenii care muncesc pentru ei au ocazia să afle cum se fac de râs la conducerea Câmpulungului.