Dacă, acum câţiva ani, cei care au înfiinţat Fundaţia “Conservation Carpathia” au început timid, prin a cumpăra şi proteja doar câteva hectare de păduri, în prezent, aceştia deţin 16 mii de hectare din zonele munţilor Făgăraş şi Piatra Craiului, însă obiectivul lor principal este acela de a combina peste 200.000 de hectare, care ar putea deveni cea mai mare zonă de păduri sălbatice şi care s-ar putea transforma într-o arie protejată, de genul celebrului „Yellowstone” din SUA. Demersurile pentru acest proiect au început zilele trecute, când, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, împreună cu reprezentanţii FCC, a survolat zone de păduri defrişate ilegal, printre care se află şi zonele muntoase ale Muscelului.
Fundaţia a achiziţionat 400 ha din cele distruse la Rucăr, care au început deja să fie regenerate
Fundaţia Carpathia urmăreşte să protejeze cea mai mare zonă de păduri (munţii Piatra Craiului, Făgăraş, Leaota şi Iezer Păpuşa), care, cumulată, are peste 200.000 hectare, pe care reprezentanţii acestei fundaţii vor să o includă într-un parc natural, care va stopa defrişările ilegale. Ba mai mult, aceştia se vor ocupa de regenerarea pădurilor. „La sosirea noastră în ţară, acum peste 20 de ani, România era un vis, totul era sălbatic, natural. Odată cu dezvoltarea economică puternică, mai ales din anii 2000, au crescut şi riscurile pentru mediu foarte mult.”, a declarat Christoph Promberger, directorul executiv al Fundaţiei “Conservation Carpathica”. Practic, el şi soţia lui s-au îndrăgostit de România şi aşa au ajuns să se stabilească pe meleagurile noastre, pe care acum vrea să le salveze. După ce au luat primul lot de păduri, acum 7 ani, localnicii din Rucăr au început să fie bănuitori în ceea ce-l priveşte pe neamţul Christoph Promberger, fondatorul FCC. Refacerea este o parte importantă din proiectul de conservare. “Carpathia” a cumpărat atât suprafeţe de pădure, dar şi terenuri degradate, pe care le-a reconstruit şi replantat cu specii native. Fundaţia a achiziţionat 400 ha din cele distruse la Rucăr, care au început deja să fie regenerate. În prezent, au acumulat aproximativ 16 mii de hectare de pădure, însă nu vor să se oprească aici. Şi au şi motive să mergă mai departe, mai ales după ce, acum câteva zile, însuşi ministrul Mediului s-a convis de dezastrul rămas în urma tăierilor ilegale de lemne din masivele survolate. „Am vrut să văd şi de la înălţime dimensiunea tăierilor în zona Făgăraş, Iezer Păpuşa, practic, am zburat peste aceşti munţi. Este destul de dramatic, am văzut o bucată de 700 de hectare tăiată la ras, unde specialiştii care au fost cu noi mi-au spus că va fi foarte greu să se regenereze în următorii 30-40 de ani.”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care le-a dat dreptate reprezentanţilor fundaţiei, ba mai mult a părut extrem de încântată de acest proiect. „Este o oportunitate extraordinară de dezvoltare pentru comunităţile locale, prin eco-turism şi alte activităţi de economie verde, care pot fi atrase în zonă. Susţin această iniţiativă şi, împreună cu echipa Ministerului Mediului, vom colabora activ cu partenerii noştri pentru a face paşi concreţi ca acest proiect să prindă contur.”, a mai declarat ministrul Mediului. După ce a fost tot mai mediatizat acest subiect care priveşte demersurile protejării naturii, nu a rămas indiferent nici Prinţul Charles, care este cunoscut pentru iubirea lui faţă de România, dar, mai ales, faţă de locurile naturale, neatinse de mâna omului. Acesta s-a arătat extrem de îngrijorat din cauza tăierilor ilegale. „Mi se pare absolut crucial ca pădurile să fie gestionate durabil, păstrate şi conservate, pentru beneficiile pe care ni le oferă, nu numai nouă, ci şi numeroaselor generaţii, care, cel mai probabil, ne vor urma.”, a declarat Prinţul Charles.
Fundaţia “Carpathia” i-a indignat nu numai pe posesorii de păduri, dar şi pe vânătorii fostului club al Câmpulungului
Totul a început de când Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Argeş a luat decizia de a ceda cele mai importante zone de vânătoare din judeţul nostru către Fundaţia “Carpathia”, zone ce vor fi incluse în cele protejate. Vânătorii fostului club al Câmpulungului susţin că, deşi această decizie nu s-a concretizat printr-un act, rămânând doar la stadiul de propunere între cele două instituţii, au apărut bariere de stopare a accesului, atât a proprietarilor de terenuri, cât şi a turiştilor, bariere puse la baza drumului care duce către cele două masive pe care le-am numit mai înainte, masivul Leaota şi Iezer Păpuşa. Ceea ce îi enervează şi mai mult este faptul că vânătorii nu vor mai putea urca cu mâncare pentru animalele sălbatice, aşa cum ei susţin că o făceau înainte. „Nu ştiu cum văd ei grija pentru animale, că noi le aduceam mereu mâncare.”, a declarat unul dintre vânători. Deşi ideea proiectului demarat de FCC este de bun augur pentru zona noastră, făcând doar să protejeze zonele naturale împotriva tăierilor ilegale de lemne şi a vânatului, la nivelul vânătorilor din Câmpulung acest proiect nu este bine venit. Vânătorii câmpulungeni consideră că Muscelul va avea foarte mult de pierdut dacă înţelegerea dintre AJVPS Argeş şi FCC se va concretiza printr-un contract.