Medicii tineri se feresc de Spitalul Câmpulung ca de ciumă, iar cei pensionari sunt ţinuţi după preferinţe
Reducerea numărului de medici din Spitalul Câmpulung, fie prin demisiile mascate de cereri de concedii medicale ori fără plată, fie prin renunţarea la serviciile celor ajunşi la vârsta pensionării, are legătură şi cu atitudinea conducerii instituţiei, susţin liberalii din Consiliul Local. Aceştia au dat exemplul doctorilor Valerian Iosifescu şi Nicolae Benga, primul „eliminat” ca efect al pensionării, cu toate că în unitatea medicală profesează destui pensionari, iar al doilea, aflat într-un concediu medical premergător părăsirii postului, ca urmare a lipsei de înţelegere manifestate repetat de superiori. Cele două cazuri vin în continuarea celui expus în plen de directorul medical Toma Berevoianu, referitor la doctoriţa Carmen Fătu, care a cerut o jumătate de an de concediu fără plată, după ce a fost agresată de o pacientă recalcitrantă. Managerii au vorbit despre pierderea medicului de la Primiri Urgenţe, un domeniu lipsit de specialişti, ca introducere a unor viitoare pretenţii de la comunitatea locală, de a suporta şi plata pazei Spitalului Municipal.
Fosta Maternitate poate fi amenajată în bloc de locuinţe pentru medici. Dacă acceptă să se mute “conţopiştii” Spitalului
În momentul în care li s-a reproşat directorilor instituţiei de sănătate publică faptul că le pleacă medicii, Toma Berevoianu a argumentat împuţinarea personalului de specialişti prin faptul că nu li se asigură condiţiile solicitate de aceştia. De pildă, în cazul tinerilor este nevoie de locuinţe, pe care Primăria trebuie să le ofere. „Şi nu vi s-au oferit.”, a comentat ironic Bogdan David. Directorul medical a „deconspirat” planurile autorităţilor de a rezolva neajunsurile locative în a doua jumătate a anului, de la vară încolo. În opinia viceprimarului liberal, soluţia de a oferi apartamente doctorilor veniţi la Câmpulung este chiar în „bătătura” Spitalului, care ţine ocupată o ditamai clădirea cu personalul administrativ. În cazul în care „conţopiştii” instituţiei refuză să se mute în Spital, unde ar fi normal să funcţioneze birourile lor, tot rămâne varianta etajului fostei Maternităţi, care, liber fiind, poate fi reamenajat, creându-se locuinţe.
Nefiind, probabil, pe placul lor transferarea în complexul medical, subiectul a fost schimbat numaidecât, ca să nu audă contribuabilii de dorinţa angajaţilor cu hârtiile de a sta separaţi de bolnavi. Şi aşa s-a ajuns la alt motiv care îi ţine pe doctori departe de unitatea musceleană. Cu sau fără un acoperiş deasupra capului asigurat, tinerii aflaţi la început de carieră – şi nu numai ei – nu vin din cauza condiţiilor din sistemul de sănătate în general. Posturile vacante s-au scos la concurs de fiecare dată, susţine directorul Toma Berevoianu, dar solicitările sunt puţine. Şi tot puţini sunt şi cei care au părăsit locul de muncă de la Câmpulung, mai spune acesta.
„În momentul în care un medic vrea să plece – dau exemplul ortopedului Moroşanu – nu-l poate ţine nimeni. Deficitul de personal este mare, mulţi medici sunt, în momentul de faţă, în pragul pensionării. Vom avea probleme de personal foarte serioase, acestea trebuie să le discutăm aici, asta consider eu. Financiar cum stă spitalul? Eu zic că stă bine. Nu că sunt două hârtii cu acelaşi număr.”, a fost încercarea reuşită a directorului medical de a distrage atenţia de la neregulile semnalate public de viceprimarul Bogdan David.
Unde s-a dorit, pensionarii au fost păstraţi, cu referat al şefului de secţie. În cazul doctorului Valerian Iosifescu nu s-a vrut
Dacă la Primiri Urgenţe se înregistrează deficit de personal, la Chirurgie, o secţie „neproductivă”, ar fi prea mult. Iar acesta a fost motivul declarat pentru care şeful de secţie, Stelian Belu, n-ar mai fi făcut referatul de menţinere pe post a lui Valerian Iosifescu. Iată cum a motivat Toma Berevoianu renunţarea la serviciile celui mai cunoscut chirurg de la Câmpulung, nevoit să se orienteze către o clinică privată, de vreme ce Spitalul a considerat că nu mai are nevoie de el. „Dânsul a fost ţinut trei luni peste vârsta de pensionare, de 65 de ani. Noi nu avem indicatorii cei mai buni la secţie, Secţia Chirurgie nu este o secţie performantă, prin faptul că cheltuielile sunt mai mari decât veniturile pe care le putem aduce. Tariful pe caz ponderat este acum 1.475 de lei, noi suntem obligaţi să ţinem un bolnav nu cât este durata medie de spitalizare, şapte zile, ci trebuie să-l ţii, atunci când apar complicaţii, trei săptămâni, o lună sau mai mult. Atunci, cheltuielile sunt foarte mari cu acest bolnav. Dacă se mai face o rectificare a sumelor, bine, dacă nu, cu banii ăştia rămân. Toate secţiile chirurgicale în Spitalul nostru – şi nu numai în Spitalul nostru – nu sunt performante financiar. Noi, spre deosebire de alte specialităţi, suntem mai mulţi, suntem 7 în momentul de faţă. Postul domnului doctor s-a scos la concurs. S-a înscris cineva pe post, se va ţine concursul, asta este.”, a fost varianta expusă de Toma Berevoianu, completat de Grigore Stănescu, potrivit căruia se putea face un contract de prestări-servicii în urma unui referat întocmit de şeful de secţie.
Un medic poate profesa în unitatea de stat şi după împlinirea vârstei de 65 de ani, la cererea şefului de secţie, cu aprobarea Comitetului Director, pe baza analizei structurii de personal. În cazul doctorului Iosifescu, se simte o discriminare între acesta şi colegii pensionari ţinuţi în funcţie. „Ar trebui ca legea să fie aplicată corect. (…) Este nevoie să plătiţi cu aceeaşi monedă tuturor şi să aşteptaţi de la toţi acelaşi lucru.”, a precizat dr. Anca Dumitrescu.
„Nu ştiu dacă cineva dintre membrii Consiliului de faţă ar putea să interpreteze că eu sau domnul director medical ar fi dorit plecarea domnului Iosifescu.”, s-a apărat directorul Grigore Stănescu, dând exemple de pensionari păstraţi la cererea şefilor secţiilor în cadrul cărora activează. Mihai Manole a avut referat de menţinere în activitate întocmit de coordonatorul activităţii, Reasilvia Miloş, aprobat în Comitetul Director. La fel, pentru Cornelia Palade s-a făcut referat de către Cristina Ghica, coordonatorul Laboratorului de Imagistică Medicală. Gheorghe Radu profesează în baza unui contract de prestări-servicii, dar tot ca urmare a unui referat formulat de doctoriţa Florica Berevoianu. Şi în situaţia lor, zice tot Gore Stănescu, posturile s-au scos la concurs. Numai că în cazurile „fericite” ale pensionarilor enumeraţi nu s-a înscris nimeni, spre deosebire de recentul petrecut la Chirurgie, de care este interesat un medic specialist.