11 C
Campulung Muscel
22/05/2024

Vlădescu, de la Pieţe SRL, administrează o avere a municipiului de aproape 80 miliarde

La cinci ani de când s-au înfiinţat Pieţe SRL, la ordinul de partid, administratorul a înapoiat Piaţa Grui Primăriei 

Pe 15 ianuarie 2016, Ionel Vlădescu, administratorul societăţii aparţinând Consiliului Local, a depus la Primărie o hârtie, prin care solicita ca localul Pieţei Grui să fie scos din concesiunea SC Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, pentru a fi trecut în posesia Municipiului Câmpulung şi pentru a i se da o nouă destinaţie funcţională. Argumentele invocate în susţinerea cererii sale: starea avansată de degradare în care se află imobilul Pieţei Grui, unitate nefuncţională de mai bine de un deceniu, pentru care nu există solicitări de închiriere. Acţiunea lui Vlădescu reprezintă, bineînţeles, o simplă formalitate îndeplinită la cererea colegului Bogdan David, care are nevoie de clădire, pentru a o transforma într-un loc de joacă acoperit. Reamintim că, în bugetul acestui an, obiectivul aflat pe agenda de investiţii a liberalului beneficiază de o dublă alocare: 10 miliarde de lei vechi, în vederea execuţiei (care nu va fi întreprinsă în 2016, întrucât experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat că un an, cel puţin, se pierde cu etapa efectuării studiilor şi proiectelor, urmată de o alta, care „mănâncă” timp şi nervi, cea a licitaţiei) şi 200 milioane de lei vechi, pentru proiectare, adică întocmirea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic.   

Aşa că, primind ordin de partid să dea Piaţa Grui înapoi Primăriei, Ionel Vlădescu s-a conformat şi s-a prezentat cu ţidula la raport. Altfel, dacă n-avea şeful planuri cu clădirea populată de şobolani, putea să mai stea nefuncţională şi degradată încă 10 ani de acum înainte. Chiar 100, la câtă viteză de reacţie au autorităţile în cazul construcţiilor părăginite. Ca să-şi ia „coşmelia” înapoi de la Pieţe SRL, trebuia modificat “Contractul de delegarea gestiunii prin concesiune a serviciului de utilitate publică de întreţinere, administrare şi exploatare a pieţelor agroalimentare şi târgului din municipiul Câmpulung nr.6483/2011”, cu modificările ulterioare. S-a rezolvat şi această formalitate în cadrul şedinţei Consiliului Local, din 28 ianuarie 2016, rămânând să fie recalculată redevenţa pe anul 2016, al cărei cuantum va fi supus ulterior dezbaterii şi aprobării, tot prin hotărârea acţionarului unic. 

În februarie 2011, angajaţii de la Pieţe erau salvaţi de la disponibilizare prin transformarea serviciului public în societate comercială 

Cum timpul fuge ca nebunul, s-au şi făcut cinci ani de la înfiinţarea societăţii comerciale Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, care a luat locul Serviciului Public Administraţia Pieţelor. În caz că s-a şters informaţia din memoria cititorilor, transformarea unui serviciu public în societate comercială a Consiliului Local – devenit unic acţionar – a fost o acţiune menită să salveze de la disponibilizare cei 22 de salariaţi, aflaţi în risc să-şi piardă locurile de muncă. O parte dintre ei, nu toţi. Era perioada în care se tăiau salariile bugetarilor şi se impusese de sus Primăriilor să reducă şi personalul. Câmpulungul a găsit o portiţă de a-şi proteja colectivul, rupând Pieţele de pe grila de salariaţi ai Primăriei. Pe 25 februarie 2011, când s-a înfiinţat SC Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL, s-a încheiat un contract între Municipiul Câmpulung, reprezentat de Călin Andrei, în calitate de concedent, şi societatea în discuţie, în calitate de concesionar, prin care aceasta din urmă a primit activele fostului serviciu public: Piaţa Agroalimentară Centrală, Târgul de legume şi fructe, Terenul aferent celor 121 de locuri parcare, imobilul Centrului de Afaceri. Pe listă se afla şi Piaţa Grui, Piaţa Vişoi făcând obiectul unui alt contract de concesiune cu firma care a dat faliment între timp, Naomi Vidal. 

Societatea condusă de Ionel Vlădescu are luate în concesiune, de la municipalitate, bunuri în valoare de 7.659.904,52 lei. Iată care sunt activele din domeniul public al municipiului Câmpulung administrate de Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL şi valoarea de înregistrare în contabilitate, actualizată la data de 31 decembrie 2014.   

=Complex Comercial – Piaţa Centrală –

    2.235.508,44 lei; 

=Hala Piaţa Centrală – 779.551,26 lei; 

=Chioşcuri de flori – 38.939,28 lei

=Gard metalic (1) – 546,90 lei;

=Gard metalic (2) – 1.093,80 lei;

=Mese metalice cu blat mozaic (72 buc.) –

   15.750,72 lei;

=Mese din plăci beton cu blat mozaic 

    (87 buc.) – 27.596,57 lei.

Total – 3.098.986,97 lei

=Târg de legume şi fructe (5.177 mp) 

     – 1.628.975,24 lei;

=Teren Piaţa Centrală (6. 637 mp) 

    – 1.982.586,25 lei;

=Teren Parc Crucea Jurământului

       (2.769 mp) – 827.143,75 lei;

=Teren strada Piaţa Jurământului – 

    strada Republicii (255 mp) – 78.320 lei;

=Teren strada Piaţa Jurământului – strada

    Matei Basarab (122 mp) – 34.376,25 lei.

Total – 4.551.401,49 lei

=Vitrină frigorifică (Piaţa Centrală) –

    5.140,86 lei;

=Vitrină frigorifică (Piaţa Centrală) –

    4.375,20 lei;

Total – 9.516,06 lei

Parc în Piaţa Grui ca la salină 

La începutul acestui an, clădirea din Grui a fost „extrasă” de pe lista de obiective administrate de Vlădescu şi pusă la dispoziţia autorităţilor locale, care vor avea de muncă, nu glumă. La finele lunii ianuarie 2016, când s-a aprobat transferul, Liviu Ţâroiu n-a debordat de entuziasm, nici că Primăria ia piaţa, nici că se transformă într-un loc de joacă. Dacă iese el primar, pică sigur varianta gândită de David şi grupul PNL. Cel puţin, asta s-a înţeles din alocuţiunea acestuia în plenul Consiliului. „Propunerea mea este să facem această preluare de la SC Pieţe SRL către Primăria Câmpulung, să facem un studiu de oportunitate şi unul de fezabilitate, după care să luăm o hotărâre, dacă investiţia este sau nu oportună, dacă este eficientă şi aduce un plus zonei respective. Fiindcă în Grui avem deja două locuri de joacă.”, a motivat PSD-istul de ce nu este încântat de ideea liberalilor. 

Iniţiatorul parcului de joacă acoperit, sectorizat în funcţie de vârsta beneficiarilor, este sigur că investiţia va prinde la public. „În bugetul local este cuprinsă o sumă acoperitoare, care nu afectează restul lucrărilor. Nu afectează banii care merg la parcuri sau la centru. Este un centru acoperit, cu funcţionare timp de 12 luni ale anului. Nu numai pentru Câmpulung o să fie atractiv, ci pentru întreaga zonă. Ceva ca la saline. La Braşov au şi zone de apă, aici nu vor fi.”, a descris pe scurt acesta ce are în cap.

În cinci ani, Vlădescu n-a găsit fonduri europene pentru Pieţe 

Peste 60 de miliarde, modernizarea Pieţei Centrale, pe care o vom plăti tot noi, câmpulungenii  

Tot legat de Pieţe SRL, după ani în care s-a plâns că nu este ajutat de acţionarul unic, administratorului Ionel Vlădescu i se întinde o mână de ajutor de către mai tânărul coleg de partid, Bogdan David. Şi, odată cu mâna, 10 miliarde de lei vechi, pentru a schimba aspectul sărăcăcios şi învechit al Pieţei Centrale. În 2008 a fost realizată o expertiză tehnică, din care a reieşit că „hala Pieţei Centrale este improprie desfăşurării activităţilor de comerţ”. S-a întocmit şi un studiu de fezabilitate pentru hală, care a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Câmpulung nr.73/2010. În anul următor, s-a aprobat şi s-a realizat proiectul tehnic de execuţie a lucrărilor de construcţie la cel mai important obiectiv al Pieţei Mari. Valoarea totală a investiţiei, estimată conform devizului general, este de 6.003.358 lei. 

„Întrucât societatea nu poate asigura singură finanţarea investiţiei, s-au purtat discuţii atât cu Executivul Municipiului Câmpulung, cât şi cu Consiliul Local, în cadrul şedinţelor AGA şi s-a ajuns la concluzia cofinanţării execuţiei acestei lucrări. (…) Vă rugăm să aprobaţi de principiu cofinanţarea execuţiei lucrărilor de construcţie a halei Pieţei Centrale. Ulterior, se vor reevalua proiectul tehnic şi devizul general, urmând a se aproba indicatorii tehnico-economici ai investiţiei şi demararea procedurilor de achiziţie a lucrărilor, care se vor realiza printr-un contract multianual.”, le scria Ionel Vlădescu „patronilor” săi, care au fost de acord să-l finanţeze cu prima rată: 10 miliarde de lei vechi în 2016. Cu ce mai are el în cont, cam tot pe aici, are cu ce se apuca de treabă. Bineînţeles că exista şi varianta mult mai convenabilă pentru comunitate, a accesării fondurilor europene, dar, zice Ionel Vlădescu, nu a găsit finanţare UE în tot acest timp. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!