6.9 C
Campulung Muscel
23/02/2024

Mărcuşenii, singurii câmpulungeni care au venit la Primărie ca să se plângă de starea drumurilor

Singurii câmpulungeni interesaţi de starea drumurilor din cartierul în care locuiesc, ca drept dovadă s-au prezentat la dezbaterea publică a bugetului, ca să susţină cauza localnicilor, au fost Gheorghe Oancea şi Marinică Fologea. Ambii au pledat, fireşte, pentru Mărcuşul natal, căci doar nu-şi consumau energia pentru comozii din Vişoi, de pildă, care înjură, la trei paşi, halul străzilor şi trotuarelor, nişte amintiri din epoca comunistă, dar n-au curaj să le dea peste nas autorităţilor. Mai cu seamă că autorităţile i-au invitat pe cetăţeni la Primărie, ca să le facă observaţii, critici, recomandări de lucrări, de care edilii ar fi ţinut cont, dacă lumea se organiza într-un grup suficient de convingător. Din păcate, şi în 2016, lâncezeala colectivă a triumfat şi, pe cale de consecinţă, avem oraşul pe care îl merităm. Cum s-au pus întrebări despre Mărcuş, care au primit răspuns de la fostul şi actualul viceprimar, pe acestea le vom expune în continuare, pentru a le fi de folos, prin informaţiile prezentate, mărcuşenilor aflaţi la coada listei de aşteptare în materie de asfaltări. Ce-i drept, a ajuns şi la ei asfaltul, însă numai pe principală, fapt care îi îndreptăţeşte pe oameni să spere la mai mult. Adică şi pe laterale, unde găseşti case una şi una şi străzi de te apucă plânsul la vederea lor.

Ţâroiu, către mărcuşenii dezamăgiţi că Valea Tiţei şi Valea Ursului nu sunt pe lista de asfaltări: „Am început cu Băloaica, fiindcă este la litera „B”

Fostul primar Gheorghe Oancea a început cu o laudă şi a continuat cu un reproş urmat de o sugestie. Anul trecut, asfaltatorii s-au mişcat bine pe arterele câmpulungene, iar investiţiile să continue. Asta pentru că, deşi se duc foarte mulţi bani pe modernizări de drumuri, încă avem destule zone străbătute de căi de acces, pe care lumea intră în noroi până la genunchi. Lecturând lista de reabilitări stradale, Gheorghe Oancea spunea că n-a remarcat Valea Tiţei şi Valea Ursului, ambele situate în Mărcuş. Sunt, dar pe agenda ADP-ului de împietruiri, i-a furnizat un răspuns dezamăgitor Bogdan David. În schimb, au motiv de bucurie locuitorii străzii Băloaica, luată în calcul pentru a fi asfaltată în 2016, „ca variantă de „avarie”, în caz că, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, ca să se asigure urcarea şi coborârea în Mărcuş în condiţii foarte bune de asfalt”, a adăugat viceprimarul David. 

„Nu vreau să se supere nea Oancea, dar care au fost considerentele când aţi ales numai Băloaica?, a întrebat alt mărcuşean pur sânge, Marinică Fologea. Eu vorbisem şi cu dumneavoastră, şi cu domnul Călin, când era primar, că la ăia, ca să nu-i superi, trebuie să faci zece metri Băloaica, zece metri Valea Tiţei. S-a creat o supărare, cum că ei sunt mai mulţi, plătesc mai multe impozite, plătesc mai mult la maşini. „Nu ştiu”, le-am spus când m-au întrebat de ce s-a ales doar Băloaica. Bine era să le aleagă pe toate trei.”

Aflat în plină campanie de câştigat votanţi, Liviu Ţâroiu a dat asigurări că „noi suntem pregătiţi să le facem pe toate trei.” Mai exact, după cum s-a întâmplat anul trecut, când s-a înregistrat o economie la fondurile alocate reabilitărilor de drumuri, întrucât, în urma licitaţiilor, au rezultat sume mai mici decât cele estimate de proiectant, sunt şanse ca şi de această dată să se întâmple la fel. PSD-istul prognozează o rezervă de 2-3 miliarde de lei vechi de la licitaţiile proiectelor avute în vedere în 2016, bani care vor fi dirijaţi către Valea Tiţei şi Valea Ursului. „Am început cu Băloaica, fiindcă începe cu litera „B”.”, a făcut pe glumeţul Ţâroiu, căruia sigur îi iese râsul prin piele dacă votantul aplică ştampila tot în ordinea alfabetică a candidaţilor.       

Plasă pe dealul în zona “La Râpă”, în locul unui zid de sprijin 

Statut de variantă de a ajunge la Mărcuş va avea şi strada Gruiului, pentru care fostul primar Oancea a cerut o asfaltare până la Mărcuş, cu fonduri europene, ca să nu mai fie consumat bugetul local pentru realizarea unui posibil drum turistic. „Să avem în vedere şi Drumul Gruiului, care porneşte de la blocuri, până la Mărcuş, şi merge pe culme. Se poate dezvolta, se pot face pensiuni, este foarte frumos.”, a susţinut Gheorghe Oancea. La fel, drumul Mărcuş – Godeni, care era intens folosit, datorită faptului că scurta traseul, să fie executat tot cu fonduri europene. Strada Gruiului, până la Richard, se află în planurile de asfaltare, dar mai înainte trebuie executată canalizarea, lucrare pentru care s-a şi încheiat un contract cu câştigătorul licitaţiei. „Acel drum va trebui să devină o variantă pentru a ajunge în Mărcuş. Nu se ştie ce se va întâmpla în viitor la Râpă. Este mult mai stabil drumul pe Gruiului.”, a explicat Bogdan David.  

Fiindcă tot s-a deschis subiectul „Râpă”, de vreo trei ani, sunt plimbate dintr-un buget într-altul 5 miliarde de lei vechi, pentru consolidarea celuilalt mal al şoselei prăbuşite în vale şi reparate în cadrul unei investiţii de amploare. Lucrarea nu este gata, asigurându-se doar marginea surpată. Însă a rămas dealul de pe care se prăvălesc bolovani şi bucăţi de pământ, din pricina solului înmuiat de izvoare. Cele 5 miliarde rezervate în bugetele trecute au intrat la apă în 2016, aleşii considerând că se vor descurca cu 2. Când a sesizat micşorarea sumei, Marinică Fologea a fost curios să afle ce s-a întâmplat: s-a modificat proiectul şi la ce se renunţă? Se renunţă la zidul de sprijin, pe latura de Vest, deoarece specialiştii insistă că, apărând încă o construcţie, care va apăsa pe zona străbătută de ape subterane, va genera probleme mai mari decât cele din prezent. Aşa că soluţia care va fi aplicată cu cele 2 miliarde alocate constă în preluarea izvorului, executarea unei rigole carosabile de preluare a apelor şi o plasă de protecţie pe Râpă. „Nu plasă de fotbal, ci o plasă ancorată.”, ne lămureşte Ţâroiu.

Consilierul local Ionel State s-a arătat sceptic în privinţa destinaţiei celor 2 miliarde, care, în opinia sa, ar putea fi nu măsura de siguranţă descrisă de PSD-ist, ci plata unei datorii mai vechi.                 

Dacă avem bani la rectificarea de la vară, se face documentaţia pentru Boboc, Nedeleşti şi Chilii 

Rambursarea sumelor cheltuite cu „Parcul Kretzulescu şi centrul istoric” nu a permis includerea mai multor lucrări în buget, la începutul anului. Nici Consiliul Judeţean nu ne-a fost de mare ajutor, alocându-ne din cele 20 de miliarde de lei vechi aşteptate doar 4. Mai este o speranţă la rectificarea bugetară din iulie, când are loc rectificarea bugetului naţional. Acei bani vor sta la baza unor studii pentru străzi cu mari probleme. Una dintre ele este strada Boboc, tot din cartierul Mărcuş, care va beneficia în 2016, dacă primim fonduri, măcar de documentaţia premergătoare investiţiei propriu-zise. Soluţia de reabilitare a unei artere cu şanse în Top 5 „Cele mai distruse străzi din Câmpulung” nu va fi uşoară. Este şi în pantă, este şi strâmtă, şi bolovănoasă, cu excepţia unei porţiuni de caldarâm, realizată pe când primar era Sorin Buta.

Alte două rute din zone periurbane ale municipiului trecute la „şi altele” sunt Nedeleşti, o uliţă de un kilometru, în continuarea Văii Româneştilor, ca să se asigure legătura cu Bilceştiul asfaltat până la graniţa cu Câmpulungul şi Valea Bărbuşii. Mai precis, două braţe, Chilii şi Livadie, care scot sufletul din om, indiferent de anotimp. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!