N-au trecut decât 168 de ani de când românul este îndemnat să se „deştepte”. Dac-ar fi ştiut autorul unor versuri tulburătoare că vorbele sale rămân fără efect peste un secol şi jumătate, ar fi renunţat la a le compune în favoarea unui „Salam” paşoptist, cu priză la generaţiile tâmpe, cărora le datorăm oligofrenizarea României. Zilele trecute, am avut parte de încă o mostră evidentă de refuz din partea societăţii civile câmpulungene de a se deştepta, respingând vehement dialogul cu autorităţile pe tema cheltuirii banilor vieţuitorilor acestor locuri. Informare şi invitaţie au existat, cifrele au fost afişate din timp, lumea mai trebuia să vină ca să-şi dea cu părerea. Am numărat şase inşi în ditamai sala, care nu erau nici dintre angajaţii Primăriei ori ai instituţiilor subordonate, nici de la şcoli, nici din presă. Şase inşi şi nici aceia fără legătură cu politica şi administraţia publică locală, de vreme ce unul era fostul primar Gheorghe Oancea, altul era fostul consilier local Marinică Fologea, membru PSD, altul era tot dintre companionii PSD-ului la marşurile din târg, altul era Ion Ciculescu, protectorul consumatorilor, aflat în postura de ascultător (a ales tăcerea, ştiind că, dacă deschide gura, îi scapă ceva legat de bani). A mai luat cuvântul o figură celebră în rândul angajaţilor uzinei, Zaharia Ciobanu sau „Neica”, fugit în străinătate înainte de revoluţie, venit la dezbatere cu propuneri de fluidizare a circulaţiei.
Alt vorbitor: un cetăţean de pe strada Prof. Gheorghe Mitu, vecin cu secretarul Ghinea, care a schimbat macazul în privinţa poluării. Insul a mai coborât dealul o dată, cu destinaţia Primărie, în primăvara anului trecut, când a făcut parte dintr-o delegaţie de patru cetăţeni, cel mai vocal dintre aceştia fiind Puiu Pescaru. Cei patru s-au înfiinţat vijelios la o şedinţă a Consiliului Local, când se discutau „diversele”, şi au protestat vehement împotriva turcilor care au anunţat planuri de deschidere a unei fabrici de formaldehidă lângă Câmpulung. Atunci, ecologistul manifesta împotriva investitorului, care ne promitea locuri de muncă şi un supliment zdravăn de poluare cu o substanţă a cărei denumire este asociată cancerului. Acum trei zile, cetăţeanul s-a trezit că este împotriva consumării banului public cu o staţie de măsurare a calităţii aerului, care n-ar avea ce poluare să monitorizeze. Este greu de crezut că asemenea idei l-au „străfulgerat” în timp ce Ţâroiu „mesteca” fără înţeles „cârnatul” de lucrări şi investiţii, în lipsa unui discurs pregătit dinainte, prin care să-şi cucerească auditoriul. Mare mirare să nu-l fi trimis cineva pe petent la dezbatere ca să conteste achiziţia, care nu i-ar fi displăcut dacă veneau turcii cu formaldehida. Depăşim momentul, posibil „regizat”, furnizat de aceeaşi persoană care, în aceeaşi şedinţă, propunea închiderea circulaţiei pe bulevard, ca să nu mai respirăm noxe şi alte otrăvuri.
Până se hotărăşte contribuabilul ce vrea, se cuvine a fi punctată şi condamnată delăsarea crasă a candidaţilor la localele din acest an. În condiţiile în care n-ai mesaj de campanie, n-ai subiecte, în afară de evervanta temă a refugiaţilor care vor da buluc ca să moară de foame la Câmpulung, cu noi de gât, nu te prezinţi la dezbaterea publică a bugetului?! Când eşti „tufă” în privinţa a orice este legat de administraţie, proiect, lucrare, achiziţie, cheltuială, pagubă, pagubă şi iar pagubă, tragi chiulul la dezbaterea bugetului?! Punem pariu că niciunul dintre politicienii de „umplutură”, care candidează cu scor mort din faşă, nu s-au obosit să descarce cifrele de pe internet, ca să le studieze. Măcar marţi ar fi avut ocazia să le asculte în interpretarea defectuoasă a lui Liviu Ţâroiu. În afară de consiliera PSD şi de şeful ei de la partid, care a completat locul gol al consilierului lipsă, aflat cu serviciul la Piteşti, în afară de PNL, cu cea mai bună reprezentare, 6 din 11 consilieri (punându-l la socoteală şi pe David), şi de Ionică Udrea, devenit şef la UNPR Câmpulung, printr-o dublă împrejurare: aspiraţia PPDD-ului de partidul lui Oprea şi transhumanţa de toamnă a navetistului Lucaciuc, restul cu pretenţii ridicole la conducerea Câmpulungului n-au servit evenimentul cu rol de informare. Nici PRM-ul, nici PS.RO-ul lui Ţăranu, nici de la ALDE n-a fost nimeni, nici Cicu, nici Zenovie, nici de la PAM-ului lui Mircea Andrei, care l-a ales pe Lucaciuc ca să se facă de râs la vară, nici eliberatul din sarcofagul istoriei, PNŢCD-ul, cu locul de candidat la funcţia de primar scos la concurs. Dacă îi întrebi despre bugetul pe care vor să-l administreze de la vară, sunt praf şi pulbere.
N-au servit dezbaterea – şi intuim că telefoanele vor curge la redacţie după prima notificare plecată din Primărie către „posesor de garaj pe domeniul public” – niciunul dintre cei aproximativ 1.000 de câmpulungeni aflaţi pe „lista neagră” a demolărilor. Liberalii au anunţat, încă din decembrie 2015, scurtarea perioadei de închiriere pentru posesorii de garaje, pregătind astfel terenul proiectului de viitor. Dar subiectul n-a fost suficient de convingător încât să-i scoată pe câmpulungeni din case. Sigur se vor „deştepta” când cartierele vor fi invadate de buldozerele gata să elibeze glia strămoşească de ocupaţia „fierătaielor”.