La vremuri noi, practici vechi. Aleşii vă îndeamnă să vă turnaţi vecinii, ca să-i găsească pe cei cu proprietăţi neîntreţinute
Sancţiunile constând în majorarea usturătoare a impozitelor pe imobilele neîntreţinute – pământuri agricole nelucrate şi clădiri cu terenurile aferente neîngrijite – reprezintă noutatea anului 2016 pentru contribuabilii câmpulungeni. Creşterea de 200% pentru loturile necultivate doi ani consecutiv şi de 100% pentru construcţiile cu exterioare prăpădite, curţi, garduri şi grădini neatinse de mâna unui gospodar n-ar fi o pedeapsă suficient de dură, în opinia cel puţin a unuia dintre aleşii locali, care a cerut 500% din start. Gândindu-se că alegerile bat la uşă, consilierii municipali au manifestat blândeţe în folosirea instrumentelor legale oferite de Codul Fiscal pentru disciplinarea aspectului vărzos al municipiului. Şi, totuşi, cum vor fi sancţionaţi leneşii? Bolnavii şi săracii vor fi trataţi la fel ca puturoşii? Cum află Primăria că plătitorul are o parcelă la Mărcuş, la Pescăreasa ori în Grui, pe care n-a catadicsit s-o semene cu ce se pretează zonei noastre? Că doar n-o fi prost omul să se spovedească la ghişeu ca în faţa popii: taxaţi-mă, vă rog, cu 200%, că nu mi-am muncit pământul! Sau cu 100%, că-mi pică faţada casei pe trecători! Departajarea pe „căprării” a deţinătorilor de imobile-problemă, terenuri ori construcţii, susţine Executivul, se va realiza printr-un regulament, pe care aleşii îl vor vota, din câte se pare, în ultima şedinţă a acestui an. Depinde cât chef de muncă vor mai avea funcţionarii Primăriei, care, împreună cu aleşii, vor trebui să „croşeteze” o listă de reguli, din care să reiasă clar cine este pasibil de sancţiune. Cu ce acte poate să dovedească „birnicul” că n-a avut bani ca să întreprindă lucrarea, că nu i-a permis sănătatea/vârsta să-şi administreze bunurile, precum şi metodele prin care vor fi descoperite pârloagele şi bătăturile supra-taxabile de pe teritoriul municipiului, toate acestea este musai să se regăsească într-un regulament fără cusur.
Alergătura slujbaşilor Primăriei va fi dublată de apucăturile de turnători ale vecinilor
Ca să se ajungă la impozitarea cu procentele amintite la început – 200% pentru terenurile nemuncite din jurul Câmpulungului şi 100% pentru proprietăţile părăginite din intravilanul municipiului – imobilele trebuie descoperite. Cum? Simplu, la faţa locului. O comisie a Primăriei ar trebui să se deplaseze din casă în casă, de la parcelă la parcelă, ca să constate stadiul în care se află. După contabilizarea lor, fiecare caz este analizat în parte, pentru a se descoperi motivele neîntreţinerii bunurilor deţinute. Motivele trebuie susţinute, cel mai probabil, cu acte privind veniturile celui în culpă, starea de sănătate, în cazul în care o boală l-a împiedicat să se comporte ca un administrator adevărat. După care autorităţile locale decid pe cine pun la plată şi pe cine nu. Cel puţin, aceste concluzii au reieşit din dezbaterea aleşilor, din 26 noiembrie 2015, când s-a ţinut şedinţa Consiliului Local.
În fapt, fiind vorba de foarte multă muncă, de teren, în special, care o va dubla pe cea de studiu a hârtiilor, ceva ne spune că supra-impozitarea nu va fi altceva decât o sperietoare cu efect în primul an. Poate, cine ştie, să fie pus la plată proprietarul unei şandramale mult prea evidente în peisajul urban câmpulungean, ca Hotelul Regal. Însă ceilalţi, mai mici ori mai dosiţi pe străduţele lăturalnice ale târgului, au şanse să scape neimpozitaţi cu procentele de infarct aprobate săptămâna trecută. Şi mai e ceva. Cel puţin din punct de vedere moral, dacă nu, chiar legal, înainte de a-l “omorî” cu impozitul, Primăria ar trebui să-l notifice pe om că riscă enorma penalitate dacă nu pune la punct stricăciunile zidurilor, acoperişurilor, împrejmuirilor, precum şi dezordinea din curţi, care afectează imaginea localităţii.
Aşadar, prima fază o reprezintă depistarea orăşenilor cu „bulină”, nu pentru cutremur, ci pentru super-impozit. O bună ocazie pentru subţierea stratului de ţesut adipos al poliţiştilor comunitari, de a cărui îngroşare nu sunt ei responsabili, ci aleşii locali, care au hotărât dublarea salariilor, ca urmare a virării în cont a normei de hrană. Liberalul Constantin Chiţulescu a găsit o metodă inspirată din practica musceleană, în particular, şi românească, în general: turnarea vecinului, prin metoda „ciripitului” securisto-comunist. Când Dan Şipoteanu s-a plâns de munca titanică de individualizare a fiecărei palme de pământ, lucrate şi nelucrate, şi de dificultatea descoperirii persoanelor care au case cu 3.000 de metri nelucraţi în spate (ca exemplu), Liviu Ţâroiu a scos la înaintare comisia care urmează să fie înfiinţată în acest scop. „Trebuie să-l depistăm printr-o comisie care se va forma. Fiţi sigur că în primul an nu le vom depista pe toate!”, s-a arătat „optimist” candidatul Ţâroiu. „Cine stă în casă sigur îl lucrează. Este vorba despre casele părăsite.”, a completat Maria Cotenescu, moment în care liberalul Constantin Chiţulescu a invocat vechile practici din defunctul regim, care funcţionează şnur şi astăzi: „Reclamaţia vecinului este cea mai bună dovadă.”
Regulamentul va separa leneşii de săraci şi bolnavi
În privinţa terenurilor nemuncite, ai căror stăpâni sunt sancţionaţi abia în al treilea an, după ce, doi ani la rând, inspectorii Primăriei constată că au stat cu mâinile în sân, lucrurile sunt mai clare. Adică legea şi hotărârea de Consiliu Local spun fără echivoc: „terenuri agricole”, nu păşuni, fâneţe şi ce se mai găseşte împrejurul municipiului. Iar categoriile de folosinţă sunt deja stabilite, deoarece, în funcţie de ele, omul achită impozitul pe averea funciară. Beleaua este la clădiri, deoarece, din câte a lăsat să se înţeleagă şefa Serviciului Administrare Venituri Persoane Fizice şi Juridice, Lucreţia Mitoi, nu este suficientă o simplă ocheadă aruncată faţadei, învelitorii şi balconului. „Ca să facem acest regulament, trebuie să ştim nişte date tehnice despre clădire, să constat că este nelocuită, nefolosită şi neîngrijită.”, a sesizat aceasta.
Cum-necum, regulamentul e obligatoriu să fie gata până la Crăciun! „Toţi trebuie să contribuim la acest regulament, astfel încât să facem ordine în privinţa clădirilor în care nu se investesc bani! Într-o lună, să ne prezentaţi o formă de regulament de aplicare a acestui articol.”, a „ordonat” militarul Chiţulescu, sugerând hârţogarilor din Primărie să se inspire de la Primăriile altor localităţi, ai căror angajaţi au fost în stare să creeze astfel de regulamente, menite să crească veniturile la bugetul local din situaţiile deranjante.
Chiţulescu n-a fost singurul adept al maximului de 500%, dacă legea a fost generoasă. Şi Iustinian Stănescu a avut o opinie asemănătoare, cu precizarea ca regulamentul, adică procedura de percepere a majorării, să facă diferenţă între cazuri. „(…) Noi, acum (n.r. la şedinţa de joi, 26 noiembrie 2015), putem aproba pentru terenuri nelucrate, pentru clădiri neîntreţinute, o creştere de până la 500% şi o procedură, pe care o s-o facem tot noi. Dar, în situaţia procedurii, sunt cazuri şi cazuri: unul n-a putut să lucreze terenul, pentru că a fost bolnav („sau prea bătrân”, a completat Maria Cotenescu). Unul n-a vrut să muncească, de aceea, n-a lucrat terenul. Pot să pun semnul de egalitate între ei? Procedura va stabili. Eu propun să stabilim o cotă maximă de 500% şi o procedură pentru cazuri concrete. Caz cu caz, să se stabilească valoarea.”, a fost de părere Iustinian Stănescu. Tot procedura va stabili şi ce înseamnă „neîngrijit”.
Şi şefa Serviciului Juridic al Primăriei, Emiliea Ilie, înclina către maximul prevăzut de Codul Fiscal, care ar fi trezit din îngălare o comunitate nesancţionată, deşi pârghii de aplicare a amenzilor pentru talmeş-balmeşul urbanistic au existat dintotdeauna. „Legiuitorul a avut în vedere majorarea acestor impozite cu caracter sancţionator. Dacă ni s-a permis până la 500%, toleranţa trebuie să fie minimă, fiindcă este o sancţiune pe care o aplicăm celor care, din „n” motive, nu lucrează pământul. Situaţiile vor fi stabilite printr-un regulament.”, a precizat aceasta. Însă majoritatea liberalo-pesedistă a rămas la procente mai omenoase, aplicate după cum va grăi regulamentul, pe care îl aşteptăm cu interes.