În anul electoral 2016, aleşii municipali sunt dispuşi să le dea bani nu numai preoţilor ortodocşi, cum s-a întâmplat de câteva mandate bune, ci tuturor bisericilor ori caselor de rugăciune aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, care au adepţi pe teritoriul Câmpulungului. Altfel spus, orice lider de altă confesiune decât cea ortodoxă, care a avut până acum exclusivitate la finanţări din bugetul local al municipiului, se poate adresa Primăriei cu o cerere în acest sens. O premieră pentru administraţia publică locală a reprezentat-o aprobarea, în urmă cu o lună, a unui regulament, care precizează pentru ce, în ce condiţii şi pe baza căror documente se acordă sprijinul financiar. Cum în plen n-au existat discuţii pe marginea acestei hotărâri şi nu s-au solicitat explicaţii Executivului despre necesitatea adoptării normei locale, n-am putea preciza cu certitudine că autorităţile s-au confruntat cu solicitări de „sponsorizare” provenite de la reprezentanţii altor biserici decât cea majoritară în municipiu. Dar nu este exclus să se fi confruntat cu astfel de situaţii, de care funcţionarii Primăriei au scăpat elegant, până la sfârşitul lui octombrie, motivând că nu există un cadru de acordare a ajutorului din banul public. Până în acest moment, pentru parohiile ortodoxe muscelene n-a fost nevoie de un regulament, ele fiind „abonate” ale administraţiei publice locale, cu capitol separat în bugetul local, an de an. Pe teritoriul Câmpulungului, funcţionează 16 biserici/culte religioase, exceptând Biserica Ortodoxă, mai mari sau mai mici. Informaţia este extrasă din rezultatele definitive ale ultimului recensământ, efectuat în toamna anului 2011. Între cele 16 confesiuni declarate de câmpulungenii intervievaţi de recenzori se află şi religiile cu mai puţin de trei adepţi, fiindcă, în urmă cu patru ani, existau 4 religii cărora li se închinau una, maximum două persoane. Cei aflaţi la limita unui grup – trei persoane – erau musulmanii stabiliţi la Câmpulung, care, dacă ne luăm după regulamentul votat de Consiliul Local, sunt îndreptăţiţi să ceară Primăriei să-i ajute la construcţia unei moschei.
În afară de cele 17 culte declarate la recensământ, 2.000 de câmpulungeni n-au vrut să-şi “mărturisească” public confesiunea
În realitate, s-ar putea ca autorităţile locale să aibă mult mai multe guri de hrănit, deoarece, în afară de cele 16 culte/religii/biserici, 17 cu cea ortodoxă, care, la rândul ei, are 18 locaşuri pe întinderea Câmpulungului, aproximativ 2.000 de câmpulungeni figurează, la recensământul de acum patru ani, în categoria „informaţie nedisponibilă”. Adică n-au vrut să-şi facă publică credinţa în care s-au născut sau la care au aderat ulterior, ei nefăcând parte nici din categoriile specificate pe formularul de recensământ „Altă religie”, „Fără religie”, „Atei”. Pur şi simplu, n-au vrut să răspundă. Dar, când vine vorba de bani, s-ar putea ca informaţia să se disponibilizeze numaidecât şi să asistăm la “deconspirarea” unor confesiuni suplimentare celor mărturisite recenzorilor.
Pentru ce se dau bani de la Primărie? De la reparaţii, până la construcţia bisericii ori a sediului administrativ al respectivului cult religios, precum şi a sediilor în care acestea desfăşoară acţiuni umanitare, culturale ori de învăţământ teologic. Dacă practicanţii unei anumite religii sunt prea săraci ca să se întreţină şi să funcţioneze, pot cere bani de la Primărie şi pentru acest lucru.
Citind cu atenţie regulamentul dibace întocmit, ca aleşii să evite situaţiile de înşelătorie, în care o mână de oportunişti, aflând despre mărinimia autorităţilor, pun de-o biserică şi vin la Primărie după bani, reţinem că ajutorul din taxele şi impozitele câmpulungenilor vine în completarea fondurilor proprii ale unităţilor de cult. Aşadar, niciun credincios nu se va alege cu casa de rugăciune ridicată ori renovată doar pe banii Primăriei, ci va trebui să aibă ceva în teşcherea atunci când purcede la lucrări.
Redăm din regulamentul de ajutorare a celor mai mult sau mai puţin pocăiţi în ce situaţii poate interveni sprijinul, „în completarea fondurilor proprii ale unităţilor de cult destinate”: întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri mici; construirii, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum şi reparării lăcaşurilor de cult; conservării şi întreţinerii bunurilor de patrimoniu aparţinând cultelor religioase; desfăşurării unor activităţi de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult; amenajării şi întreţinerii muzeelor cultural-religioase; construirii, amenajării şi reparării clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult; construirii şi reparării sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult; construirii şi reparării sediilor unităţilor de învăţământ teologic, proprietate a cultelor recunoscute.
Condiţii draconice impuse credincioşilor care aspiră la investiţii din banul public
Dosarul, unul stufos, cuprinde o sumedenie de acte, începând de la cele de proprietate asupra imobilelor, cele referitoare la construcţie (autorizaţii, proiect tehnic, deviz, aprobări speciale pentru monumentele istorice şi bunurile din patrimoniul cultural naţional, copia avizului eliberat de către Comisia pentru pictură bisericească în cazul locaşurilor aparţinând B.O.R. ş.a.m.d.), până la documentele eliberate de Fisc şi bănci. Plus avizul cultului sau al unităţii centrale de cult, pe anul în curs, pentru obţinerea sprijinului financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Dacă banii ceruţi sunt pentru acţiuni sociale, medicale, de învăţământ, se prezintă proiectul cu devizul aferent, actul de proprietate asupra clădirii în care se desfăşoară, documente care să ateste dreptul de a desfăşura asemenea activităţi. Solicitanţii vor apela şi la serviciile unui fotograf profesionist, deoarece Primăria cere dovezi ale stadiului în care se află obiectivul ce impune executarea de lucrări, dar şi ale stadiului lucrărilor executate, situaţie în care vor însoţi actele justificative ale plăţii.
“Documentele justificative vor fi transmise în cel mult 10 de zile de la primirea sprijinului financiar; facturile aferente executării lucrărilor de construcţie, reparaţie, pictură vor fi însoţite, după caz, de situaţii de lucrări, contracte, acte adiţionale, anexe contract/contracte, note privind stadiul lucrărilor, vizate de diriginţii de specialitate; pentru sprijinul financiar alocat, se va depune, alături de documentele justificative, şi un raport de justificare a utilizării sprijinului primit; nu se admit la justificare facturi emise sau plătite înainte de primirea sprijinului financiar; unităţile de cult care nu justifică sprijinul financiar conform termenelor precizate sunt obligate să restituie sumele rămase nejustificate în maximum 30 de zile de la expirarea termenului de justificare.”, sunt câteva condiţii impuse la întocmirea deconturilor justificative, cu precizarea că ele sunt mult mai multe în regulamentul aprobat la sfârşitul lui octombrie.
Hotărârea aprobată pe 29 octombrie a apărut taman când bugetul pe 2015 era pe sfârşite. Şi nici nu se specifică în conţinutul ei un termen de valabilitate (adică până când se primesc cereri, din ce buget vor fi satisfăcute), caracterul general al dispoziţiilor lăsând impresia că au fost votate ca să fie. Dar să nu-i bănuim pe conţopiştii Executivului de rea-credinţă şi să zicem că, prin regulamentul votat cu două luni înainte de sfârşitul anului, se pregăteşte terenul pentru începutul lui 2016, când se aprobă bugetul local. Iar aleşii trebuie să ştie până atunci cât vor pune de-o parte pentru capitolul nediscriminatoriu “Religie”.
Confesiunile existente pe teritoriul Câmpulungului
Populaţia stabilă a Câmpulungului – 31.767 locuitori;
Ortodoxă – 28.721 locuitori;
Creştină după Evanghelie – 338 locuitori;
Penticostală (Biserica lui Dumnezeu Apostolică) – 240 locuitori;
Romano-catolică – 137 locuitori;
Evanghelică (Biserica Evanghelică Română) – 98 locuitori;
Adventistă de ziua a şaptea – 94 locuitori;
Martorii lui Iehova – 58 locuitori;
Baptistă – 50 locuitori;
Creştină de rit vechi – 17 locuitori;
Greco-catolică (Biserica Română unită cu Roma) – 12 locuitori;
Evanghelică de confesiune augustană – 8 locuitori;
Reformată – 7 locuitori;
Musulmană – 3 locuitori;
Armeană – număr mai mic de 3 locuitori;
Evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România) – număr mai mic de 3;
Ortodoxă sârbă – număr mai mic de 3 locuitori;
Unitariană – număr mai mic de 3 locuitori;
Altă religie – 12 locuitori;
Fără religie – 16 locuitori;
Atei – 25 de locuitori;
Informaţie nedisponibilă – 1.926 locuitori.
(Informaţii extrase din rezultatele definitive ale recensământului din 2011).