Poştăriţa din localitate îşi acuză neamurile că au bătut-o de au băgat-o în spital. Rudele femeii spun că aceasta a fost victima unui accident
O piatră funerară constituie motivul unui scandal între două familii înrudite din comuna Rucăr. Acuzele curg de ambele părţi şi pare să nu existe o cale de împăcare. În urma unei altercaţii, o persoană a ajuns la spital, iar cazul a intrat şi în atenţia Poliţiei.
„Mi-au dat destui pumni în cap şi în faţă”
Maria Cojocaru, de 56 de ani, factor poştal în comuna Rucăr, a ajuns, la mijlocul săptămânii trecute, la Spitalul Municipal Câmpulung, pentru a primi îngrijiri medicale, după ce, aşa cum susţine, ar fi fost agresată de nişte rude, soţii Petre şi Rodica Ştefan şi fiul acestora, cu care se află în conflict de aproximativ doi ani. Potrivit femeii, totul s-a petrecut în după-amiaza zilei de 18 septembrie, la Cimitirul Evanghelic din Rucăr, acolo unde Maria Cojocaru se dusese, împreună cu alte rude, să amplaseze o nouă piatră funerară la mormântul bunicilor. „Aseară, am mers, împreună cu sora mea şi două verişoare, să pun la mormântul bunicilor mei un monument, care a fost dărâmat de alţi verişori. Ei nu l-au mai pus la loc şi noi am mers să-l punem înapoi. Era ora 16.30. După vreo 20 de minute, cam aşa, au sosit ei: Ştefan Petre, Ştefan Rodica şi Ştefan Florin, care mi-au dat destui pumni în cap şi în faţă, iar apoi, de pe balustrada unui mormânt, m-au aruncat peste un gărduţ ascuţit. Mi-am rupt două coaste, iar o ţepuşă mi-a intrat până în pleură şi mi-a perforat-o.”, declară Maria Cojocaru de pe patul spitalului.
„S-a dat în spate şi s-a împiedicat”
Rodica Ştefan susţine că verişoara ei primară, de religie ortodoxă, nu avea niciun drept să facă acest lucru, deoarece acolo îşi doarme somnul de veci, în afara bunicilor comuni, şi tatăl său, toţi foşti creştini după Evanghelie. Totodată, femeia acuzată de acte de violenţă susţine că Maria Cojocaru a fost victima unui accident, poştăriţa împiedicându-se şi căzând peste gardul care i-a provocat trauma. Mai mult, Rodica Ştefan spune că soţul şi fiul ei nu se aflau la cimitir în momentul incidentului.
„Avem mormântul în Cimitirul Evanghelic; ea este de credinţă ortodoxă, iar acolo sunt îngropaţi bunicii şi tatăl meu. Acum un an, eu am schimbat monumentul, pentru că era cel mai urât din cimitir, şi am vrut să-i fac tatălui meu altul, împreună cu fraţii, dar numai eu sunt creştină după Evanghelie, de-aici din Rucăr. Am făcut monumentul, însă, din greşeală, am omis să trec bunicii. Când am auzit că ele s-au cam supărat că nu i-am trecut, le-am rugat să-mi dea datele lor, când s-au născut şi când au decedat, ca să le trec pe monument. N-au vrut să mi le dea şi m-am dus la Primărie şi le-am luat de-acolo. Miercuri (n.r. pe 18 noiembrie), m-am dus să le scriu. Erau acolo şi ele, cu doi muncitori. Mi-au dat monumentul meu jos, l-au surpat, şi au pus ele altul. Eu m-am uitat să văd dacă pe partea cealaltă e trecut şi numele tatălui meu. Locul era gol şi am întrebat-o (n.r. pe Maria Cojocaru) de ce nu l-a trecut şi pe el. Pe cine, mi-a răspuns ea, pe hoţul ăla, pe prăpăditul acela!, şi mi-a aruncat tot felul de acuzaţii şi jigniri. Băiatul meu era chiar lângă mine. Ea era urcată pe o gropelniţă, cu patru inele de fier. Eu am sunat soţul, la un moment dat, şi i-am spus ce s-a întâmplat. El mi-a zis să sun la 112. Am trimis băiatul după taică-său acasă, să-l aducă cu maşina, că nu mă simţeam bine şi mi-era frică să nu-mi vină rău. M-am dat apoi la poarta cimitirului, să sun la 112, când, deodată, am auzit ţipând. Ea s-a dat în spate şi s-a împiedicat, fie de cablurile de la pickamer şi generator, fie de o ureche de la gropelniţă, şi a căzut peste gărduţul de fier de la mormântul vecin. Noi nu eram acolo! Băiatul nu mai era nici în stradă, plecase deja să-l ia pe soţul meu, iar eu eram la poartă, să sun la 112. Ea degeaba aduce acuzaţii nefondate. Asta este. Deocamdată, eu am prins-o la locul faptei, acolo era enoria noastră, era tatăl meu înmormântat de 14 ani. Eu nu am găsit niciodată o floare dusă la bunici, acum s-a trezit că ar avea bunici!”, e varianta Rodicăi Ştefan.
„N-a bătut-o nimeni!”
În sprijinul celor afirmate de Rodica Ştefan vine şi declaraţia lui Nicolae Niculescu, fratele acesteia. „Au luat frumos monumentul vechi (n.r. Maria Cojocaru şi cele două verişoare care o însoţeau), seara, că era întuneric şi nu era nimeni pe aici, şi l-au aruncat în Râuşor. Am dat de ele aici, venind şi eu să scriem numele bunicilor pe piatra funerară. Timp de 15 ani, n-a fost niciun scandal. Au motivat acum că nu sunt trecuţi bunicii şi noi, chiar în seara aia, venisem să-i trecem. Dar, până să ajung, ele, ăstea trei verişoare, au luat piatra şi au aruncat-o în apă. Pe Maria Cojocaru, poştăriţa, n-a bătut-o nimeni. S-a împiedicat şi a căzut, că era întuneric beznă, şi acum dă vina că am bătut-o noi.”, ne-a mărturisit Nicolae Niculescu. La Secţia de Poliţie Rurală din localitate există o plângere depusă de familia Ştefan pentru profanare de morminte. În urma expertizei medico-legale, la care va fi supusă Maria Cojocaru, se va şti dacă a fost sau nu un accident, iar poliţiştii vor demara cercetările.