-0.9 C
Campulung Muscel
06/11/2024

Absenţa lui Oprea, aflat în concediu de patru luni, a blocat funcţionarea Fiscului

Se împlineşte o lună de când consilierul local Ion Dumitraşcu, membru al Consiliului de Administraţie al Muzeului Municipal, s-a angajat că-l aduce în faţa Legislativului câmpulungean pe directorul Alexandru Oprea. „Ar fi o minune să vină directorul aici.”, s-a arătat sceptic George Bălan, care, în urmă cu mai bine de o jumătate de an, i-a înaintat bucureşteanului o adresă, prin care îi cerea explicaţii referitoare la anumite cheltuieli care s-au făcut în cadrul instituţiei. Răspunsul, care trebuia să-i fie furnizat în cel mult o lună, nu i-a fost transmis nici până astăzi. De ce este dorit la şedinţa Consiliului Local Alexandru Oprea, care n-a binevoit să facă traseul „kilometric” între Muzeu şi Primărie decât când i-au trebuit bani? Ca să semneze un document care ajută Finanţele Publice să se extindă în propria lor „casă”. Serviciile ANAF-ului, împărţite anapoda între două instituţii, Vila Paul şi Muzeu (care este, de fapt, imobilul Fiscului, iar Muzeul este tolerat în incinta respectivă), ar putea fi reunite sub acelaşi acoperiş, pentru a nu-l pune inutil pe drumuri pe contribuabil. De pildă, dacă cineva are nevoie de un cazier fiscal, obligatoriu, merge la Vila Paul, ca să achite taxa în vederea eliberării documentului, după care cu chitanţa şi cu copia actului de identitate se prezintă la Administraţia Finanţelor Publice din centru, unde parcurge restul procedurii. Deci, două cozi, dacă ai ghinionul unei zi aglomerate la Fisc. 

Chiar cu activitatea fragmentată între două instituţii, finanţiştii tot mai au nevoie de spaţiu în clădirea pe care o împart cu Muzeul de Istorie. Claie peste grămadă, în camerele insuficiente pentru afluxul de solicitanţi, mai cu seamă când este perioada de „pelerinaj” a asistaţilor social, pentru actualizarea documentelor – adeverinţe de venit eliberate la anumite intervale – angajaţii Fiscului au cerut două camere în propria lor clădire. Cel care trebuie să le elibereze şi să le pună la dispoziţia petenţilor, care, ironic, sunt chiar proprietarii, este Muzeul Municipal. Cel puţin până la sfârşitul lunii august, instituţia nu se conformase cerinţei. 

Pe scurt, conflictul dintre locatari arată astfel. Angajaţii Muzeului vor să întreprindă lucrări de igienizare şi modernizare a camerelor cu expoziţii, dar nu pot, neavând niciun document la mână, în baza căruia să execute investiţiile şi să justifice cheltuielile. Tabăra „beligerantă”, potrivit unei informări a viceprimarului Liviu Ţâroiu, care a discutat cu conducerea ANAF, este de acord să semneze contractul de închiriere, de care are nevoie Muzeul, pentru rezolvarea problemei investiţiei. Cu o condiţie: Consiliul Local şi instituţia subordonată să mute depozitele într-o locaţie care a fost deja stabilită, iar spaţiul astfel eliberat să fie predat Finanţelor Publice. În opinia conducătorului municipiului, diferendul este ca şi rezolvat, numai că procedura n-a fost dusă până la capăt de Muzeul de Istorie. 

Motivul trenării soluţionării unui inconvenient care afectează activitatea Fiscului îl reprezintă, se pare, concediul de patru luni al directorului Alexandru Oprea, care trebuia să semneze documentele până la sfârşitul lui august. Bucureşteanul nu a mai fost văzut la serviciu de la începutul verii, de când s-a strâns calabalâcul expoziţiei „Dali”. Practic, Muzeul Municipal se conduce singur, neavând, pe perioada verii, cine ştie ce provocări cărora să le facă faţă. Cu excepţia Zilelor Câmpulungului, unde Străjerii Voievodului de Câmpulung s-au luptat cu canicula, neavând nici măcar voievod pe care să-l străjuiască, şi a concursului pentru găsirea a doi debutanţi, alte momente notabile, care să necesite expertiza mai mult economică decât culturală a managerului, n-au mai fost. Aşadar, în afară de Fisc, nu-i duce nimeni dorul lui Oprea, în absenţa căruia instituţia s-a deschis pentru ARO. Muzeografului Consuela Grecu şi tânărului coleg, arheologul debutant Mihai Ionescu, le-au revenit sarcina de a fi gazdele unei manifestări realizate în parteneriat cu Emil Hagi şi profesorul Mihai Ciobanu. Cine n-a văzut expoziţia merită să facă o oprire, în drum spre „Iepuraşul”, să arunce o privire la colecţia de obiecte, fotografii, lucrări, asta pentru că perioada de expunere a „Istoriei Automobilului Românesc de teren realizat la Câmpulung” s-a prelungit. Fără Oprea, a „îngheţat” şi mediul virtual, unde era prezentată partea pozitivă a activităţii Muzeului Municipal. Cea negativă – cum a fost paguba de 600 de milioane de lei vechi rezultată din „Rembrandt” – este verificată, în perioada septembrie-octombrie, de Camera de Conturi Argeş, prezentă în această perioadă la Primărie.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!