Suedezilor nu le-a venit a crede în ce belşug se scaldă ţiganii din Ţiţeşti!

Pe lângă problema migranţilor care au înconjurat întreaga Europă, o problemă de mult în circumstanţă o prevede migrarea ţiganilor care vin să cerşească în ţările nordice, mult mai dezvoltate şi profitabile din punctul de vedere al cerşetoriei faţă de Vestul, ce dă uşor cu şutul situaţie create. Sătuli până peste cap de situaţia la care s-a ajuns cu ţara lor, din pricina bulgarilor şi românilor care găsesc portiţă de scăpare din lagărele sărăciei ţării lor natale, prin căpătare a banului printr-un mod mult mai simplu şi eficace, ţiganii din România s-ar dovedi că-şi fac palate din actele de milostenie ale suedezilor.
    O delegaţie trimisă în România, care să rezolve problema cerşetorilor, s-a „aventurat” într-o misiune de a inspecta situaţia în judeţul Argeş, pentru că de acolo se trag cei mai mulţi migranţi. Aceştia au poposit în localitatea Ţiţeşti, unde au rămas muţi de uimire. Trimişii nu se aşteptau să le fie impregnate pe retină palatele ridicate din urma activităţilor ţiganilor  pe meleagurile suedeze. Probabil, se gândeau la totul şi cu totul altceva. Au rămas muţi de uimire în faţa proprietăţilor celor pe care îi considerau muritori de foame, când, de fapt, trăiau pe picior mare.
Întrebat de un reporter de numărul persoanelor care au plecat din localitate, pentru a-şi încerca şansa vieţii într-o ţară mult mai productivă din punctul de vedere al efectului pledoariei pe care o strigă la colţul străzii, un ţigan a răspuns: „Au plecat aproximativ multă lume, jumătate din sat, unii la muncă, unii la căpătat, dacă nu le dă serviciu, se apucă de altele”. Tot în acest context, o ţigancă a ţinut să facă publică recunoştinţa pe care o are faţă de poporul suedez: „E miloşi străinii. Ne dădea câte 25 sau 10 cenţi, strângeam şi noi câte 10 euro pe zi.”
    Trimiterea delegaţiei a fost pentru a rezolva problema cerşetorilor o dată pentru totdeauna, adică să colaboreze cu autorităţile române şi să pună la punct un program de repatriere a ţiganilor, precum şi găsirea unor mijloace, prin care aceştia să nu mai părăsească ţara. Intervievat a fost şi preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, privind reacţia delegaţiei în comuna Ţiţeşti: „Au rămas surprinşi să vadă situaţia lor materială, case foarte mari în zonă, câte două, trei autoturisme în curte. Comentariile au fost puţine, dar au fost surprinşi, se vedea pe feţele dânşilor”. (sursa declaraţiilor PRO TV).