Cu excepţia majorării salariilor din Sănătate cu 25%, de la 1 octombrie 2015, celălalt subiect care a stârnit controverse la nivel naţional, legalizarea şpăgii, îi lasă indiferenţi pe medicii câmpulungeni. Şi asta nu pentru că nu-i sperie caracterul penal al faptei, dar angajaţii Spitalului Municipal sunt străini de astfel de practici, cărora oficialii doresc să le imprime un caracter legal prin impozitarea lor. În timp ce colegii lor vociferează, la nivel naţional, că un salariu decent este echivalentul celui încasat de un magistrat – 2.000 de euro este o sumă rezonabilă – ai noştri n-au de ce să se plângă. Salariile, pe care medicii, care se pregătesc de proteste, le consideră de mizerie, le-au permis doctorilor de la Câmpulung să-şi construiască nu vile, ci fortăreţe în regulă, asigurate cu garduri după modelul Bastilia, în care a intrat material cât pentru o casă. Din remuneraţia lunară, bineînţeles, la Câmpulung nepunându-se problema ca vreunul dintre doctori să ia şpagă. Alţii şi-au ridicat temple uluitoare, care fac să crape de invidie suflarea ursărească, deţinătoarea celor mai mari averi în municipiu, ceea ce înseamnă că, atunci când beneficiarul chenzinei ştie să-şi drămuiască înţelept veniturile, poate să-şi înalţe un palat, dacă vrea. Majoritatea au vrut, de vreme ce foarte puţini doctori continuă să locuiască la bloc, laolaltă cu „plebea” neposesoare de hambare, în curţile cărora întorci avionul.
Şi mărirea retribuţiilor, şi legalitatea şpăgii, care, la Câmpulung, oricum, nu se lua, îi lasă reci pe medicii noştri
Întreaga săptămână trecută, lefurile salariaţilor din spitale şi stimulentele cu care vin pacienţii, pentru a beneficia de atenţia personalului şi de un tratament corespunzător, au constituit subiectul principal al jurnalelor de ştiri naţionale. Reamintim pe scurt că marţi, 18 august, nemulţumirile doctorilor au generat o întâlnire la Guvern, cu participarea ministrului Sănătăţii, al Finanţelor Publice şi al Muncii. Concluzia discuţiilor, anunţată public de premierul Victor Ponta, este că există fonduri pentru majorarea salariilor cu 25%, măsura urmând să se aplice de la 1 octombrie 2015. Totodată, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, i s-a dat ca sarcină să întocmească un proiect de lege având ca subiect responsabilitatea penală a personalului medical.
La conferinţa de presă care a urmat dezbaterilor între primul-ministru şi conducătorii celor trei ministere, Victor Ponta a dat celor interesaţi, cadre medicale şi pacienţi, vestea: „Putem, sub formă de ordonanţă de urgenţă şi sub formă de proiect de lege legat de responsabilitatea medicilor, de la 1 octombrie, anul acesta, în baza economiilor, după introducerea cardului naţional de sănătate, să avem o creştere de 25% la salariul actual pentru tot personalul din sistemul sanitar.” Potrivit acestuia, este important ca obligaţia de a continua mărirea graduală să fie asumată înainte de legea bugetului, pentru ca, în 2016, să se aplice următoarea creştere de 25%. „Şi în acelaşi fel, 25% anual, până se ajunge la o dublare a venitului actual, atât pentru medici, asistente şi restul personalului. Important este să adoptăm în Parlament legea prin care să prevedem ca în bugetul pe 2016 să fie inclusă următoarea treaptă.”, a precizat premierul.
Ponta s-a referit şi la statutul medicilor şi personalului medical. Medicii, susţine acesta, nu mai sunt funcţionari prin decizia adoptată de Guvern anul trecut – Ordonanţa 2/2014. „Legea a fost aprobată de către Parlament, deci, pe statutul medicului nu avem ce să discutăm în plus, este vorba despre responsabilitate penală. Am discutat cu ministrul Justiţiei, care, împreună cu reprezentanţii sistemului medical, va veni cu un proiect de lege, nu cu ordonanţă de urgenţă, care să prevadă, pe înţelesul tuturor, că acele contribuţii suplimentare, pe care pacienţii vor să le aducă pentru medic, asistent, etc., se fac cu îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: să nu fie condiţionate, să fie după încheierea actului medical şi să fie declarate şi impozitate.”, a adăugat primul-ministru Victor Ponta.
Banii care ar urma să intre în buzunarele doctorilor, ca urmare a creşterii salariilor, erau destinaţi finanţării unor noi tratamente. Noile decizii apar în contextul revoltei medicilor după ce instanţa supremă a stabilit că ei fac parte din categoria funcţionarilor publici. Prin urmare, nu au voie să accepte nici măcar donaţii.
Doctorii noştri nu i-au pus niciodată în pericol pe pacienţi, care riscau să înfunde puşcăria dacă dădeau mită
În aceeaşi zi în care au fost anunţate public cele două modificări, au fost unităţi spitaliceşti în ţară, în care ofiţerii Anticorupţie au făcut vizite personalului medical, pentru a-i explica ce sancţiuni riscă dacă primeşte şpagă de la pacienţi. Nu au beneficiat de atenţia lucrătorilor de la DNA medicii câmpulungeni, dar, în cazul lor, nu erau motive să li se ţină prelegeri despre luarea de mită. Dimpotrivă, atitudinea doctorilor musceleni se încadrează perfect în tiparul descris de Alianţa Medicilor, care a reacţionat vehement în spaţiul virtual, declarându-se din start împotriva legalizării mitei, „o acţiune degradantă atât pentru medic, cât şi pentru pacient.” Tocmai pentru că este degradant şi, totodată, riscant să iei bani contra serviciului prestat bolnavului, medicii câmpulungeni au evitat să se pună pe ei în situaţii sub demnitatea lor, dar şi periculoase. Nepercepând bani de la pacienţi, i-au protejat şi pe aceştia de eventuale sancţiuni penale, ştiut fiind faptul că riscă să ajungă în spatele gratiilor nu doar cel care cere, ci şi cel care dă.
Este chiar lăudabilă atitudinea personalului medical câmpulungean, care a fost dintotdeauna aliniat concepţiei europene şi mondiale, potrivit căreia, cităm tot din comunicatul Alianţei Medicilor: „În nicio ţară civilizată, un pacient nu dă o „atenţie” medicului. (…) Este inadmisibil ca, într-o Românie modernă, să se mai vorbească despre un act medical în termeni de dare de mită, şpagă sau plic ori legalizarea acestor fapte.” Ei bine, în unitatea modernă de la Câmpulung, pe care Alianţa Medicilor, scandalizată de ideea de introducere în legalitate a şpăgii, ar face bine s-o viziteze, ca să se convingă că aici a fost respectat impecabil jurământul lui Hippocrate, n-a fost niciodată vorba de condiţionarea actului medical de un efort financiar din partea familiei bolnavului, care să se îndatoreze pentru salvarea vieţii celui drag. Exclus!
Şi dacă pacientul s-a gândit să vină cu plicul de acasă, a plecat cu el înapoi, fiindcă la Spitalul Câmpulung n-a avut cui să i-l dea, deoarece respectul pentru pacient este legea care guvernează activitatea din instituţia câmpulungeană. Aşadar, Spitalul Câmpulung este în afara discuţiilor care se fac la nivel naţional şi, dacă s-a zvonit că, vezi Doamne, s-a găsit un maldăr de ghemotoace de bani în spatele unei oglinzi, dosirea lor n-avea sigur legătură cu încasarea unei şpăgi, pe care destinatarul fie să fi uitat de ea, fie să nu mai fi apucat să se bucure de ea. Cel mai probabil, un doctor avea ca hobby colecţionarea de bancnote vechi, pentru o expoziţie personală.