Liberalii s-au înţeles să respingă, pentru a treia oară, cererea parteneriatului format din Ministerul pentru Societatea Informaţională şi compania Telekom, care derulează împreună un proiect cu fonduri europene pentru „Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate”. Pe lista acestor zone, peste 780 la număr, din întreaga ţară, a fost inclusă şi Valea Româneştilor, unde urma să fie amplasat un punct local de distribuţie pentru internet în bandă largă. Investiţia realizată de Telekom pentru minister urmăreşte realizarea unei legături pe fibră optică dintr-un punct de inserţie în reţeaua naţională până la punctul local. Pentru amplasarea acestui punct local, ministerul şi compania au nevoie de un teren de 10 metri pătraţi, pe care Consiliul Local refuză să-l pună la dispoziţie. La primele două cereri ale Telekom, au motivat că este pusă în pericol sănătatea copiilor, din cauza montării unei cutii inofensive în curtea grădiniţei din Valea Româneştilor. Temerile lui Iustinian Stănescu, un fumător înrăit, de poluarea cu unde electromagnetice (inexistentă în cazul de faţă, întrucât dispozitivul montat de Telekom nu este o antenă), au fost spulberate prin identificarea altui amplasament. Cabinetului i s-a găsit un loc mascat de un zăvoi, pe malul pârâului Valea Româneştilor, într-o zonă lipsită de case – ca să nu mai deranjeze pe nimeni – pe partea dreaptă a drumului. Vecinii de peste stradă abia dacă l-ar fi observat din pricina vegetaţiei şi a sălciilor de pe prundul gârlei. Însă, tot n-a fost bine pentru aleşi, care parcă erau teleghidaţi la vot.
Omul ministerului a explicat că există şi buletin emis de laborator autorizat, şi că “zona albă” înseamnă lipsa internetului pe fibră optică
Pe consilierii municipali i-a ajutat, de data aceasta, schiţa superficială a amplasamentului echipamentului Telekom, i-a ajutat şi prestaţia neconvingătoare a reprezentantului Ministerului pentru Societatea Informaţională, sub cea a angajatului Telekom, venit la şedinţa precedentă. Dar aleşii ar fi respins cererea chiar dacă materialul de şedinţă era întocmit impecabil. A fost evidentă căutarea unui nod în papură şi au găsit şi acum, la a treia încercare a ministerului de a obţine palma de pământ, de ce să se lege. Pe 15 iulie 2015, după două eşecuri ale Telekom, MSI s-a adresat Primăriei şi Consiliului Local Câmpulung cu o „solicitare de încheiere de contract, prin care să se reglementeze dreptul subscrisei – Ministerul pentru Societatea Informaţională, prin SC Telekom Romania Mobile Communications SA – de acces cu titlu gratuit pe terenul în suprafaţă de 10 metri pătraţi pentru echipamente, respectiv pentru drumul de acces, traseu de fibră optică şi alimentarea cu energie electrică (reţele şi/sau canalizaţii, incluzând şi elementele de susţinere a acestora, respectiv stâlpi/turnuri/piloni, etc.), identificat ca fiind în localitatea Valea Rumâneştilor, în vederea exploatării, operării şi întreţinerii unui punct local de distribuţie pentru sistemul broadband, pe o durată de 20 de ani.”
„Proiectul ministerului – mai informează aceştia – are ca obiectiv principal construirea unei reţele de distribuţie pentru internet în bandă largă în localităţile fără acoperire identificate drept zone albe în România, în vederea utilizării serviciilor electronice. (…) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, autorizaţi în condiţiile legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice, au dreptul de acces pe proprietăţi publice şi private, în condiţiile Legii nr.154/2012.”
Trimisul ministerului la şedinţa Consiliului Local de la sfârşitul lunii iulie – nu-i cunoaştem numele, pentru că viceprimarul Liviu Ţâroiu, posesor de carenţe serioase la capitolul bune maniere, nu obişnuieşte să-i prezinte cum se cuvine pe invitaţi – a lămurit chestiunea pericolului invocat de Stănescu. Pentru a treia oară, liberalul a cerut să i se prezinte un buletin de analiză emis de un laborator autorizat, din care să reiasă dacă există sau nu poluare cu unde electromagnetice în zonă şi, dacă există, care este gradul de poluare. Documentul se află la dosar, l-a lămurit delegatul ministerului. El a explicat şi ce înţelege instituţia pe care o reprezintă prin „zonă albă” de internet: nu există internet pe fibră optică. „Acest proiect va însemna să se aducă un semnal de internet mai bun pentru localitatea respectivă.”, a precizat angajatul ministerului, corectat de consilieri că Valea Româneştilor nu e localitate, ci stradă sau cartier.
Liberalii fie s-au abţinut, fie au votat împotrivă
După clarificarea principalelor impedimente care i-ar fi determinat pe aleşi să trimită ministerul şi Telekom la plimbare, poluarea şi „zona albă”, s-a ivit altul care a întunecat votul. Al treilea în defavoarea proiectului cu fonduri europene. Schiţa pusă la dispoziţia consilierilor municipali, cu amplasamentul schimbat din incinta Grădiniţei Valea Româneştilor pe malul pârâului ce străbate cartierul. Schiţa… făcută ca să fie, fără puncte cardinale, cu lungimi apreciate ca aproximative. Dar, dacă mergeai cu desenul respectiv la faţa locului şi măsurai cu pasul cei 18 metri aproximaţi de la borna kilometrică spre gârlă, te edificai asupra poziţiei cabinetului.
Consilierii nu s-au deranjat să facă această constatare la faţa locului şi au susţinut că amplasarea cutiei le încurcă lor planurile de asfaltare, care implică şi rigole, şi de canalizare. Chiar pe desenul superficial aflat în faţa lor se vedea clar că „dulapul” nu era postat pe marginea şoselei, ci la distanţă de stradă, pe albia pârâului. Cât despre asfaltarea invocată a fi periclitată de cutia celor de la Telekom, dacă cei măcinaţi de această grijă s-ar fi deplasat pe strada Valea Româneştilor, ar fi observat că tronsonul cu pricina este asfaltat. Nici pe albie nu e bine, au mai susţinut aceştia, fiindcă sunt probleme cu cei de la Apele Române, cărora li se putea cere un punct de vedere, un aviz, dacă există această temere. Aleşii puteau solicita ministerului să vină cu aprobare de la administratorii cursurilor de apă, deşi, la sfârşitul lunii iunie, când omul Telekom-ului s-a prezentat la şedinţă, a rămas ca amplasamentul să fie găsit şi stabilit de comun acord cu angajaţi ai Primăriei Câmpulung. Dar de ce să ceară completarea documentaţiei petenţilor, când misiunea membrilor Legislativului părea să aibă acelaşi deznodământ?! De ce n-au prezentat public neregulile din proiectul ministerului, ca să fie eliminată suspiciunea că fac jocurile cuiva şi ca să le înţelegem şi acceptăm împotrivirea obiectivă?
S-au opus categoric Iustinian Stănescu (PNL), Marin Ciobanu (fost PPDD-ist, actuală „remorcă” a PNL-ului, după ce, toamna trecută, a împărţit bezele în publicul PLR-ist al lui Călin Popescu Tăriceanu), Ionel State, Ion Dumitraşcu, Marian Vlad, pedeliştii transformaţi în liberali, şi ceilalţi şase care s-au abţinut: George Bălan (PRM), Cristi Creţu (PNL), Emilian David (PNL), Constantin Chiţulescu (PNL), Radu Sălcescu (PNL), Ionică Udrea (PPDD). Singurii care au acordat un vot pozitiv proiectului ministerului au fost pesediştii Maria Cotenescu, Nicolae Dumitrescu şi conservatorul Manuel Zenovie. Bogdan David (PNL), aflat în concediu de odihnă, Anca Dumitrescu (PNL), Lucian Ionescu (PNL) şi Dan Şipoteanu (PRM) au contribuit şi ei, prin absenţa lor, la zădărnicirea planurilor ministerului. Probabil că acesta va obţine exercitarea dreptului de acces, în vederea realizării investiţiei finanţate de UE, adresându-se instanţei de judecată.