Dacă tratativele purtate de jumătatea pesedistă a conducerii Câmpulungului vor avea succes, Consiliul Judeţean ar putea deveni coproprietar al societăţii Edilul. Sau ar putea redeveni, pentru că, potrivit Hotărârii de Guvern 548/1999 (privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor) – hotărâre apărută în mandatul de prim-ministru al lui Radu Vasile – aducţiunea de apă a Câmpulungului şi Staţia de Tratare aparţineau Consiliului Judeţean. Consiliul Local Câmpulung a dat în judecată Consiliul Judeţean şi şi-a revendicat această proprietate. Din păcate pentru locuitorii municipiului şi ai comunelor intrate într-o relaţie contractuală cu Edilul CGA SA, administratorul reţelelor de apă şi canalizare, municipalitatea a câştigat obiectivele în care n-a investit mai nimic. La Staţia de Tratare s-a făcut, într-adevăr, o modernizare, începută în timpul mandatului de primar al lui George Bălan şi continuată în primul mandat al lui Călin Andrei, graţie unei finanţări acordate de Guvernul Austriei. În rest, reţeaua de alimentare cu apă este la pământ, cauză din care incidente nefericite, precum cele din martie, se pot întâmpla oricând. Nu este departe nici reţeaua de canalizare, iar Staţia de Epurare, unde a fost începută, de asemenea, o investiţie lăsată nefinalizată, completează tabloul unui sistem de utilităţi cu probleme serioase, care ar fi trebuit să fie prioritatea numărul 1 a autorităţilor. Nu Zilele Câmpulungului, nu o dubioasă promovare turistică, nu aroganţa cu stâlpii de iluminat, când noi n-avem reţeaua de apă înlocuită şi prevăzută cu o variantă de rezervă.
Liberalii vin cu ideea de a avea ca partener la Edilul Consiliul Judeţean
Deţinătorul a 31% din pachetul de acţiuni al societăţii Edilul CGA SA, Gheorghe Văsâi, n-a reuşit să convingă Consiliul Local să răscumpere treimea înstrăinată în toamna lui 2007. Un milion de dolari, la valoarea actuală, li s-a părut mult consilierilor municipali, care au declinat oferta lui Văsâi. Nici negocierile cu colosul din Constanţa în domeniul în care activează şi Edilul, care şi-a exprimat dorinţa de a achiziţiona partea afaceristului piteştean cu probleme de natură penală, n-au dus la un rezultat, unul dintre motive reprezentându-l sechestrul pus pe acţiunile deţinute de acesta la mai multe firme, inclusiv la operatorul câmpulungean.
Autorităţile noastre s-au orientat către alt partener în cadrul Edilului şi acela este nu o companie privată, ci Consiliul Judeţean. Conform Hotărârii de Guvern amintite la începutul articolului, dacă reţeaua de alimentare cu apă se află pe teritoriul sau deserveşte mai mult de două localităţi este de interes judeţean. Prin urmare, până să se facă acea intervenţie de preluare a aducţiunii de apă şi a Staţiei de Tratare, fără să investească nimic în ele!, sistemul de alimentare a municipiului şi a comunelor învecinate a aparţinut Consiliului Judeţean. De altfel, în criza din martie, generată de avaria cu repetiţie, la interval de o săptămână, a magistralei Câmpulungului, cel care avea să preia atribuţiile de viceprimar, Bogdan David, îi făcea propunerea colegului Liviu Ţâroiu să înainteze o adresă Consiliului Judeţean, căruia să-i propună să achiziţioneze de la acţionarul minoritar, Gheorghe Văsâi, acţiunile acestuia. „Pentru că dânşii au şi bani şi se dau şi foarte potenţi că ei ar fi rezolvat problema, ar fi făcut de mult toate acestea, să cumpere ei acţiunile! (…) Consiliul Judeţean îmi spune mie acum că, dacă erau ale lor, nu aveam nicio problemă, era totul bine şi frumos. Pot să fie ale lor, au posibilitatea să cumpere 30% din acţiuni în momentul în care sunt scoase la vânzare şi să devină partenerul nostru în această societate şi să ne ajute. Haideţi să facem o hârtie şi Consiliului Judeţean, cum ne-a făcut societatea respectivă care dorea să cumpere şi noi n-am aprobat.”, a afirmat David. Repetăm, Consiliul Judeţean a fost forţat, pe calea instanţei, să renunţe la alimentarea cu apă a municipiului de autorităţile locale, care au preluat-o şi s-au uitat la ea cum se degradează.
Asociere fie cu CJ, fie cu Mioveni
Liviu Ţâroiu a încuviinţat, în urmă cu trei luni, ideea lui Bogdan David, care, se pare, a rămas valabilă şi în prezent. „Există o soluţie rapidă de asociere cu Consiliul Judeţean, în aşa fel încât CJ să poată prelua, dacă doreşte, 31%.”, a precizat acesta. În subordinea Consiliului Judeţean funcţionează două societăţi regionale: societatea regională Apă Canal 2000 Piteşti, cu Piteşti, Costeşti şi câteva comune, şi o societate judeţeană, cu câteva comune din Sudul Argeşului, despre care ai noştri nu cunosc cât este de potentă. Trebuie dezvoltate mai multe acţiuni, mai spunea actualul conducător al municipiului. „Că noi încercăm să ne asociem cu Consiliul Judeţean, este foarte bine, pentru că noi deservim o parte din comune care sunt ale Consiliului Judeţean. Putem să ne asociem şi cu un partener mai bogat, cum ar fi oraşul Mioveni, şi trebuie să întreprindem şi aceste discuţii, ca să poată prelua şi dânşii dintr-o conductă nouă de aducţiune şi o Staţie de Tratare Apă spre Mioveni toate comunele din zonă. Toate acestea le vom avea în vedere.”, declara Liviu Ţâroiu.
Deocamdată, cel mai important este să se asigure o sursă proprie de rezervă, lucru care trebuia făcut de mult. Dacă aveam o minte luminată în fruntea municipiului. Rezerva reprezentată de cele şapte puţuri de pe teritoriul comunei Lereşti – la care se lucrează în prezent – va funcţiona la debite care pot asigura populaţiei perioade scurte de alimentare, dimineaţa şi seara, pentru situaţii de avarie. „Urmează să trecem la o situaţie definitivă în această asociere, probabil, pentru o nouă conductă de aducţiune şi cu celelalte comune din împrejurimi.”, a adăugat Liviu Ţâroiu.
Aleşii noştri au refuzat de „n” ori propunerea de asociere
Înverşunarea liberalilor, prin vocea lui Bogdan David, la adresa celor care dau ordine Câmpulungului – de la Schitu Goleşti până la Piteşti – n-a scăzut în intensitate, chiar dacă partenerii pesedişti sunt în asentimentul revenirii la „iubirea dintâi”: Consiliul Judeţean, asociat la Edilul, ca să se facă o treabă serioasă cu reţeaua de apă şi nu numai. „Foarte bine, dacă ne dau ordine, să ne dea şi ajutor, pentru că alimentarea cu apă nu se face doar pentru localitatea Câmpulung, ci şi pentru comunele limitrofe. Mi se pare normal ca aceste cheltuieli să fie suportate ori de localităţile limitrofe, ori de CJ, pentru că noi le plătim suficienţi bani şi la spitale, şi la şcoli, şi peste tot. Ar trebui să ne ajute şi CJ cu o cotă parte din aceşti bani. Sunt cei mai buni, îşi dau cu părerea, de alocat, nu ne alocă niciun leu de ani buni, chiar dacă Câmpulungul a avut probleme din punct de vedere al bugetului.”, a ţinut-o pe a lui David.
Realitatea este că autorităţile judeţene au solicitat municipiului Câmpulung şi Consiliului Local de „n” ori să se unească într-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară. Dar răspunsul conducătorilor noştri a fost negativ. Şi ne mai mirăm că suntem izolaţi.