Consternat de declaraţiile lansate în spaţiul public de consilierul Nicolae Dumitrescu la adresa familiilor ţigăneşti cu apucături pungăşeşti şi trai în afara celor mai elementare reguli de convieţuire socială, de la care se trage proasta reputaţie a etniei, Gruia Păun a insistat să le arate câmpulungenilor cine este şi cum trăieşte el între români. Bărbatul este capul unei familii numeroase, care deţine proprietăţi în zone centrale ale municipiului, aflate pe punctul de a-şi completa lista imobilelor cu îndelung controversata vilă ridicată pe amplasamentul fostului părculeţ din vecinătatea Policlinicii Pargasat. Gruia Păun ne-a mărturisit că i-a părut rău când a auzit discuţiile din Consiliul Local, căci, susţine el, se ştie diferit de restul ţiganilor din Câmpulung.
Mărgărit Păun, cunoscut sub apelativul „Gruia”, s-a mutat în casa în care stă în prezent, lângă Colegiul Pedagogic „Carol I”, în urmă cu 23 de ani. Familia sa, cu rădăcini în comuna Berevoeşti, trăieşte de 50 de ani la Câmpulung. De la mama sa, vestita Margareta, trecută la cele veşnice în urmă cu şase ani, Gruia a moştenit sursa finanţării vilei a cărei construcţie a produs vâlvă în rândul consilierilor municipali şi, aflându-se cui aparţine, şi opiniei publice. Familia acestuia locuieşte pe strada Theodor Aman, artera care delimitează cartierul Flămânda de Stadionul Municipal. Ca o paranteză, pe Theodor Aman, o zonă foarte liniştită, au proprietăţi multe persoane cu activităţi intelectuale şi întreprinzători particulari: consilierii locali liberali Radu Sălcescu şi Iustinian Stănescu, Florentina Roşca, directorul căminului de copii de lângă Policlinică, medicul de familie Doina Băcioiu, iar în capătul străzii şi-a făcut casă familia Camelia şi Silviu Iacobescu, el managerul societăţii Siar Procon Invest, ea profesor de Fizică. Mai sunt şi alţii, oameni de vază ai comunităţii noastre, ingineri, doctori, profesori, etc.
Între aceştia şi-a găsit loc, într-o jumătate de imobil, situat în vecinătatea intrării la stadion, pe lângă sala polivalentă de sport, Gruia Păun, tatăl a şase copii, patru băieţi şi două fete, bunic şi străbunic. Întrucât îi respectăm dreptul la replică, vom publica şi versiunea acestuia referitoare la istoricul achiziţiei terenului din strada Republicii, pe care construieşte o casă pentru unul din băieţii lui, Marius, cunoscut sub porecla „Stazian”.
Cu acte cu tot, cheltuielile cu terenul s-au ridicat la 27.000 de euro
„Eu stau între familii de români – recunoaşte acesta – nu sunt cu ţiganii, sunt alt fel de om. La mine există o curte împrejmuită cu gard, în mod civilizat. Unde stau eu nu se observă că stă ţigan. La mine nu s-au făcut şi nu se fac chefuri, n-au fost scandaluri niciodată. La mine, în 23 de ani, n-a venit Poliţia niciodată, nici pentru scandal, nici pentru furturi sau alte „minuni”. Noi nu facem bani în România, ci în străinătate. Plus de asta, ştie tot oraşul, mi-a rămas de la părinţi o moştenire de ordinul kilogramelor de aur. Pot să dovedesc şi cu fotografii: mama purta aproape în permanenţă un kilogram de aur pe ea.”, ne-a descris moştenirea de la defuncţii săi părinţi, care cântărea peste trei kilograme. Gruia Păun a vândut o parte a metalului preţios şi cu banii – susţine acesta – a cumpărat parcela ultracentrală.
În dorinţa de a-şi aranja unul dintre băieţi, aşa cum a făcut cu ceilalţi, căsătorindu-i pe toţi şi procurându-le locuinţe, fie la bloc, fie la case, Gruia Păun a cumpărat terenul din strada Republicii, nr.6. L-a achiziţionat pe bucăţi: prima, în 2009, de la un câmpulungean, deţinătorul unui magazin în zona Pedagogicului, iar cea de-a doua, trei ani mai târziu, de la un bucureştean. „Ca la orice teren scos la vânzare, a fost pusă acolo o pancartă cu anunţul, căci aşa am descoperit terenul. L-am văzut şi l-am cumpărat.”, ne-a spus el. După cum am precizat mai înainte, cumpărătorul a folosit o parte din aurul de la părinţi, pe care a vândut-o – ne-a declarat acesta – la Bucureşti şi la Vâlcea, ca să pună în practică investiţia. „Am vândut bijuterii pentru casa asta. Şi voi vinde în continuare. Mai am de vândut o salbă de aur, pentru a continua casa.”, a mai precizat acesta. În 2009, când terenurile erau încă scumpe, pe bucata cumpărată de la proprietarul din Câmpulung a dat 15.000 de euro, iar pe diferenţa achiziţionată de la bucureştean a plătit 10.000 de euro. Punând la socoteală şi actele încheiate cu ocazia tranzacţiei, costurile s-au ridicat la aproximativ 27.000 de euro.
De la bun început, Gruia Păun a avut în cap să ridice o casă pe terenul cu o suprafaţă totală de 221 de metri pătraţi. Pasul următor a fost demararea procedurilor în vederea autorizării ridicării locuinţei.
Familia care se va muta în vila centrală este compusă din patru persoane: Marius, băiatul lui Gruia, soţia lui şi cei doi copii, unul în vârstă de şase ani şi altul de trei ani şi jumătate. Ca o paranteză, unul dintre băieţi are apartament în Grui, altuia i-a cumpărat casă în vecinătatea proprietăţii doctorului Manu, din zona de plecare a maxi-taxi, iar fetele le-a măritat la Vâlcea.
„N-a fost un proiect pe care mi l-am dorit eu. A fost un proiect dat de Monumente”
Una dintre aprobările de care a avut nevoie a fost cea a Comisiei de Monumente de la Ploieşti, care şi-a dat girul asupra proiectului ce respectă arhitectura musceleană. De exemplu, culoarea vilei, obligatoriu, va fi albă. „N-a fost un proiect pe care mi l-am dorit eu. A fost un proiect dat de Monumente.”, a mai spus Gruia Păun, care este de acord că imobilul arată foarte bine pe hârtie. „Este o casă brâncovenească, adaptată arhitecturii din Câmpulung. Ferestrele le-am făcut înguste, cum s-a cerut prin proiect, nu le-am făcut largi, cum se poartă. Eu am fost de bună credinţă şi am respectat ce s-a cerut.”, a continuat acesta.
Niciodată n-a fost chemat, pentru discuţii, la Comisia de Urbanism a Consiliului Local, căci, dacă ar fi fost invitat, venea şi aici, şi în faţa Consiliului Local, oriunde era nevoie. „Autorizaţia trebuia să-mi fie eliberată de anul trecut. Dar s-a tot tras de timp, ca să nu-mi fac casa. Au spus în Consiliu că nu este teren pentru curte. Rămân şi pentru curte peste 100 de metri pătraţi. Sunt în total 220 de metri pătraţi, din care 120 de metri pătraţi vor rămâne pentru curte. Are loc să-mi intre în curte cifa.”, a afirmat iniţiatorul investiţiei.
Ca să ne arate că locul în care trăieşte în prezent, pe strada Theodor Aman, nu are nimic în comun cu descrierea generală făcută de consilierul Nicolae Dumitrescu la şedinţa de Consiliu, a insistat să-i vedem casa din „Flămânda”. Într-adevăr, familia ţine curat în locuinţa prevăzută cu garaj şi curte, cumpărată în 1992 şi completată cu un gard făcut de proprietarul actual.
Ca dovadă că şi lui îi pasă de Câmpulung, Gruia Păun i-a propus lui Călin Andrei să deschidă un McDonald’s în Grădina Publică
Gruia Păun are o replică pentru consilierul local Nicolae Dumitrescu, despre care susţine că nu-l cunoaşte. În virtutea dreptului la replică, îi prezentăm în continuare punctul de vedere: „Eu îi transmit în replică: era mult mai important ca dânsul să se ocupe de locuri de muncă, o problemă mult mai avantajoasă pentru câmpulungeni, decât să-l intereseze atât de mult fapta rromilor. Că nu sunt atât de periculoşi. Asta este viaţa lor. Trăiesc puţin dezordonat, dar nu sunt criminali şi hoţi de noapte. Nu s-a zis niciodată: „Eu nu pot să ies după ora 9.00 seara, că sunt tâlhărit de ursari. Nu pot să mai circule copiii, că sunt tâlhăriţi.” N-a existat această treabă. Noi, ca reputaţie, suntem văzuţi foarte urât în Europa. Ni se zice că suntem hoţi şi ţigani toată România. Şi dânsul şi-a cumpărat un apartament în Frankfurt, dar nimeni nu cred că l-a jignit. Din informaţiile mele, dânsul are apartament la Frankfurt şi nu l-a jignit nimeni. Dacă dânşii doresc să ne educe, să mă cheme pe mine, că eu am mai luat parte la şedinţe, am fost chemat de multe ori de primari, de preşedintele rromilor, Marian Neagoe. Să mă cheme la şedinţa de Consiliu şi să-mi explice ce avem de făcut, nu să ne vorbească de urât. Să purtăm un dialog. Să mă invite consilierii şi o să vin la fiecare şedinţă, dacă este nevoie, să comunicăm prin şedinţe, nu să fim huiduiţi.”
Acesta a avut un comentariu şi faţă de remarca lui Nicolae Dumitrescu, potrivit căreia toţi primarii care au băgat ţigani în centrul Câmpulungului sunt nişte jigodii: „Primarii nu ne-au dat niciun centimetru de pământ în Câmpulung niciodată. Nu ne-au dat primarii bani ca să cumpărăm case. Primarii au semnat nişte acte sub obligaţia serviciului pe care îl au. Era obligat să semneze un act de drept comun pentru un cetăţean dintr-o ţară liberă, dintr-un stat de drept. Nu ştiu de ce i-a catalogat „jigodii”, că nu ne-au dat nimic primarii şi nu ne-au băgat ei în oraş. Când cumpăr o casă, un teren şi vin la el să-mi semneze o autorizaţie, nu-mi dă de drag, îmi dă că-l obligă legea să-mi dea.”
Cât despre consilierul ale cărui declaraţii l-au determinat să riposteze public, Gruia Păun susţine că nu-i poartă duşmănie. „Cât respectă el oraşul şi are un interes pentru oraş, la fel am şi eu. Ştie şi domnul fost primar, ştie şi domnul Ţâroiu cât mi-am dat şi îmi dau în continuare interesul pentru oraş. Chiar eu am intervenit la domnul primar, când s-a umblat la parc (n.r. Grădina Publică „Merci”), ca să-i spun că ar fi bine, dacă tot s-a făcut o modernizare, să facem un McDonald’s. Eu chiar am venit cu ideea asta. Deci mă interesează oraşul. Eu cred că ar merge pentru oraş şi pentru comunele din jur. Ar veni lumea, că încă e bună mâncarea la McDonald’s.” Întrebat ce reacţie a avut Călin Andrei când a auzit propunerea cu McDonald’s în Grădina Publică, Gruia Păun a precizat că primarul l-a informat că proiectul a fost făcut şi nu poate fi modificat.
Arhitectul şef şi-a luat concediu când a trebuit semnată autorizaţia de construire
Pe 23 aprilie 2015, Marius Păun – titularul investiţiei – a obţinut de la Primăria Câmpulung, la şase luni distanţă de momentul eliberării certificatului de urbanism, autorizaţiile de construire a vilei cu subsol parţial, parter şi un etaj şi a gardului. Actele sunt semnate de viceprimarul Liviu Ţâroiu, secretarul Nicolae Ghinea, iar în dreptul numelui arhitectului şef Dan Cristian Dumitrescu, aflat la acel moment în concediu, a semnat Aurelia Bleotu, de la Serviciul Tehnic. Valoarea investiţiei menţionate în documentul de autorizare se ridică la 430.400 lei.
Din cei 221 de metri pătraţi, cumpăraţi de Gruia Păun, amprenta casei măsoară 88,40 metri pătraţi. Vila va avea o suprafaţă desfăşurată de 206,80 metri pătraţi. La 44,20 metri pătraţi se ridică suprafaţa spaţiilor verzi, iar restul, 88,40 metri pătraţi reprezintă suprafaţa având ca destinaţie „parcaje, alei pietonale, trotuare, terase, pergola”. Pe partea cu strada, împrejmuirea în ton cu arhitectura casei, pe o lungime de aproximativ 30 de metri, va fi din fier forjat, stâlpi de poartă din beton armat şi soclu, al cărui placaj va fi din piatră de Albeşti. Gardul, care va conţine şi o porţiune de 33,50 metri din lemn, îl va costa pe întreprinzător alţi 15.600 de lei.
Gruia Păun n-a vrut să cumpere şi lotul alăturat, care este scos la vânzare, pe motiv că este foarte scump. El l-a sunat pe proprietarul din Bucureşti, care i-a cerut 45.000 de euro. Nouă ne-a comunicat că-l vinde cu 40.000 de euro, preţul scăzând, pesemne, după ce a demarat construcţia de lângă el. Autorizaţia de construire are o valabilitate de 24 de luni, însă Gruia Păun estimează că locuinţa va fi gata până la jumătatea lunii iulie, când va fi montat inclusiv acoperişul.