Tradiţiile rromilor din Muscel încep să dispară, iar liderii comunităţilor încearcă, în ultimul ceas, să aducă în prim plan meşteşugurile, care, odinioară, erau singurele îndeletniciri ale acestora. Acum, decât să confecţioneze coşuri de răchită şi măturoaie de nuiele, preferă să meargă în pădure şi să taie doi copaci, pentru care scot de 10 ori mai mulţi bani. Cu ajutor de la Uniunea Europeană, liderii comunităţilor de rromi din Muscel, coordonaţi de către consilierul pe problemele acestei minorităţi din cadrul Prefecturii, Marius Liţă, încearcă să implementeze trei proiecte pentru a-i integra pe etnici în societate şi a le asigura o existenţă mai uşoară şi, în acelaşi timp, legală.
188 de rromi învaţă să confecţioneze coşuri de răchită şi măturoaie
Miercuri, liderii etnicilor din Muscel, Marius Liţă şi Marian Neagoe, au încercat să le arate jurnaliştilor cum se pregătesc semenii lor în cadrul proiectului „Meşterul turistic”. Astfel, au fost vizitate taberele de lucru din Valea Mare Pravăţ şi Cetăţeni. Potrivit iniţiatorilor proiectului, prin această iniţiativă se urmăreşte valorificarea abilităţilor meşteşugăreşti ale etnicilor şi orientarea lor către mici afaceri, ca lucrători independenţi, iniţiatori ai unor mici ateliere sau în ocupaţii din sectorul turistic, interconectate cu domeniul meşteşugăresc. Mai pe înţeles, rudarii sunt învăţaţi vechile obiceiuri pe care le practicau străbunii lor, împletitul coşurilor de răchită şi confecţionarea măturoaielor. Acesta este unul din cele trei proiecte care se află în derulare în zona Muscel. Pe lângă aceste meşteşuguri, rromii se mai pot califica pentru a lucra în pensiuni, dar şi ca bucătari. Aceste proiecte sunt destinate strict comunităţilor de rromi şi au ca scop integrarea lor în societate.
Pentru împletitori sunt 480 de cursanţi din comunităţile de etnici din Argeş, din care în Muscel sunt 188, după cum urmează: 51 la Cetăţeni, 17 la Dragoslavele, 25 la Valea Mare Pravăţ, 16 la Berevoeşti, 28 la Bughea de Sus, 28 la Vlădeşti şi 23 la Aninoasa. „Încercăm să readucem în viaţa publică vechile meşteşuguri şi tradiţii rrome. Sunt femei, bărbaţi, tineri, care au înţeles că trebuie să schimbe atitudinea faţă de muncă, de viaţă şi de integrarea în comunitate. Lucrurile se leagă într-un mod fericit şi încercăm ca, pe viitor, să reuşim să deschidem nişte cooperative de economie socială, să putem să îi ţinem acasă, să nu mai migreze în străinătate, să poată să îşi dea la şcoală copiii.”, ne-a declarat liderul rromilor din Muscel, Marian Neagoe. Pentru a avea şi o piaţă de desfacere, liderii etnicilor din Muscel încearcă să găsească colaboratori, chiar în rândul administraţiilor locale. Măturoaiele confecţionate de aceştia pot ajunge la serviciile de salubrizare. Mai mult decât atât, produsele tradiţionale pot să meargă şi la export printr-o colaborare cu o fundaţie din Suedia. După modelul comunităţii de la Miceşti, unde a fost organizat un centru meşteşugăresc, comunităţile din Muscel se pot uni şi pot să îşi vândă produsele în străinătate. Acesta este, deocamdată, un proiect şi mai trebuie pus la punct. „Proiectul se numeşte “Meşterul turistic – modalităţi de integrare prin abilităţi meşteşugăreşti în rândul populaţiei rurale”. Oamenii vor învăţa sau reînvăţa tainele împletiturilor de nuiele. Aceste împletituri nu constau numai în aceste nuiele, ci şi în diverse lucrări, pe care, sperăm, cu sprijinul unor organizaţii din Suedia, să reuşim să le punem în valoare şi ei să poată să îşi asigure un venit.”, ne-a relatat Marius Liţă, consilier pe problemele rromilor în cadrul Prefecturii Argeş.