15.5 C
Campulung Muscel
17/06/2024

Carpathia a cumpărat în Muscel peste 10.000 de hectare de pădure

Noul Cod Silvic a scos în stradă mii de oameni din întreaga ţară. Ceea ce i-a făcut pe aceştia să protesteze a fost decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a trimite înapoi la Parlament noile reglementări de ordin silvic. Toată lumea este de părere că proiectul de lege în forma iniţială era benefică pentru protecţia mediului, iar preşedintele ar face lobby pentru marile companii străine care exploatează materialul lemnos de la noi din ţară. Este vorba despre austriecii de la Schweighofer Holzindustrie, care ar fi una dintre cele mai mari societăţi în exploatarea şi prelucrarea lemnului din Europa. Şi în Muscel există o fundaţie care a cumpărat peste 10.000 de hectare de pădure, dar, potrivit statutului său, nu poate tăia lemnele din pădure.  
 

Carpathia nu poate tăia pădurile din Muscel, pentru că sunt în zone protejate

În 26 de oraşe din ţară au avut loc manifestaţii împotriva celor care defrişează pădurile. La Bucureşti, manifestaţia a început în urmă cu o săptămână, în Piaţa “Charles de Gaulle”, la intrarea în Parcul Herăstrău. De aici, protestatarii au pornit în marş către Guvern, Palatul Cotroceni, până în faţa Ministerului Mediului, din faţa Parlamentului. Manifestanţii au cerut protejarea pădurilor şi încetarea defrişărilor, acuzând companiile străine din industria lemnului că profită de pe urma pădurilor pe care autorităţile nu le protejează. Ei au solicitat un Cod Silvic care să protejeze în mod real pădurea, nu precum cel care a fost adoptat de Parlament. Manifestanţii au cerut, totodată, ca pragul de 30% impus companiilor din industria lemnului la achiziţia şi procesarea de cherestea din fondul forestier al României să rămână aşa cum l-a cerut Parlamentul în lege, lucru contestat de preşedintele Klaus Iohannis, care a refuzat să promulge legea. Autorităţile silvice sunt de acord cu protestatarii, considerând că acest prag este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla. „Noi, personalul silvic din Câmpulung, suntem bucuroşi de ceea ce se întâmplă în ţară, pentru că ne dă o mână de ajutor. O legislaţie îmbunătăţită şi coerentă este foarte necesară. Prevederea cu 30% mi se pare corectă, pentru că până acum nu era nicio prevedere şi, din acest motiv, s-a ajuns la această situaţie. Nu pot să ştiu care sunt raţiunile pentru care Codul Silvic a fost trimis înapoi la Parlament. Abuzurile se întâlnesc acolo unde controlul silvic nu este eficient. La noi în zonă nu sunt asemenea probleme.”, ne-a declarat şeful Ocolului Silvic Câmpulung, Cătălin Oprei. Cât despre fundaţia Carpathia, organele silvice susţin că, prin statutul lor, trebuie să conserve pădurile pe care le-au cumpărat. Acesta ar fi şi rolul fundaţiei, de a salva pădurile de la defrişări. 
Mai mult, în Muscel, nici nu ar putea să taie, pentru că au cumpărat numai în zone protejate. „Fundaţia care a cumpărat la noi are alte obiective prin statut. Cel puţin, până acum, nu au avut nicio acţiune de exploatare masă lemnoasă de genul a ceea ce se întâmplă cu pădurile pe care le are Schweighofer, care exploatează. Cei de la Carpathia nu exploatează masă lemnoasă şi nici nu dau în producţie pentru alţii.”, ne-a mărturisit Cătălin Oprei. 11.000 de hectare deţine Carpathia la nivel de judeţul Argeş, din care peste 10.000 sunt în Muscel. În prezent, şi-a făcut Ocol Silvic propriu şi se ocupă de protecţie şi împăduriri. Ciudat este că au reuşit să cumpere păduri în zona în care sunt protejate prin lege şi tăierea arborilor ar fi, oricum, interzisă. 
Autorităţile susţin că, în Muscel, fenomenul tăierilor ilegale s-a diminuat, iar probleme au rămas doar în zonele comunităţilor de rromi. Existau tăieri şi defrişări în masă, pentru că proprietarii nu erau nevoiţi să dea pădurile în pază şi fiecare tăia după cum dorea. Acum, la nivel de judeţ, s-a pus problema ca ocoalele de stat să poată construi depozite de lemne şi să vândă direct celor are doresc să cumpere, tocmai pentru ca etnicii să nu mai aibă cui să vândă marfa furată din pădure. 
Alte probleme mai sunt la ocoalele silvice private care au răsărit precum ciupercile după ploaie. Ca un exemplu, numai în comuna Lereşti, pădurile sunt păzite de 7 ocoale private şi pădurile sunt rase de pe faţa pământului. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!