Politicienii ne pun să scoatem iile şi opincile din cuferele bunicilor!

În toate interviurile acordate televiziunilor şi publicaţiilor naţionale, câmpulungeanca Cristina Chiriac, una dintre femeile de succes din România, vorbeşte despre pasiunea pentru portul popular. Sâmburele dragostei pentru costumul tradiţional a rodit în sufletul fondatoarei proiectului „Flori de ie” pe când era elevă la şcoala generală, la Câmpulung. Învăţătoarea Nicoleta Ştefăniţă îşi pregătea elevii pentru consursurile de dansuri populare în timpul orelor de Educaţie Fizică, Muzică şi Desen. Cristina Chiriac a povestit în cadrul emisiunii „Acasă la Oamenii Realităţii”, difuzată de postul Realitatea TV, în luna februarie, despre misiunea mamei sale de a găsi, pe măsură ce dimensiunile fiicei se modificau, fiind în creştere, costumul popular potrivit.      

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor – funcţia deţinută în prezent de Cristina Chiriac – şi-a prezentat proiectul născut din dragoste pentru portul tradiţional românesc, dezvoltată din acel sâmbure ivit în copilărie şi transformat într-un bujor care poartă numele „Flori de ie” (florideie.ro). “Din punctul meu de vedere, nuditatea sau goliciunea nu înseamnă neapărat frumuseţe. Eu cred că frumuseţea înseamnă a descoperi ce se află în interiorul nostru. Am spus-o de mai multe ori: cred că ar trebui să ne întoarcem la trecut şi să învăţăm din istorie. N-am inventat noi roata. Lucrurile sunt de foarte mult timp, se perpetuează şi, dacă reuşim să reconstituim ceea ce bunii noştri au considerat că sunt lucruri de valoare, de ce n-ar fi şi pentru noi?!”, afirma Cristina Chiriac la acea vreme. 

Unul dintre aceste lucruri de valoare lăsate moştenire de strămoşi este ia, pe care iniţiatoarea proiectului o promovează purtând-o la evenimente mondene, la conferinţe de business, la petreceri şi emisiuni TV. Prima oară când a îmbrăcat în public o ie, la vârsta maturităţii, a fost la o conferinţă de business, prin intermediul căreia Cristina Chiriac promova antreprenoriatul feminin. „Am găsit o ie, nu era a mea, era de împrumut. Am purtat-o cu mare curaj şi-i mulţumesc Andreei că a avut încredere să-mi dea ia bunicii ei, care o primise de la străbunica şi care avea peste o sută de ani. Atunci am redescoperit pasiunea pentru ii. (…) Am asistat la tot felul de reinventări ale iei şi pot să spun că sunt bucuroasă de anumite reinventări, dar, pe de altă parte, sunt foarte dezamăgită. Ia înseamnă trudă, migală, pasiune. Nouă ne lipseşte acest lucru. Nu e ca şi cum ai pune pe tine o haină foarte scumpă, dar pentru care nimeni nu a depus pasiune. Eu port o ie, pe care am intitulat-o „Preţioasa”. E o artă să ştii să îmbini culorile, să ştii să închei o ie, nu oricine poate s-o facă. Toate iile vechi au un lucru în comun, în afară de culori şi de felul în care sunt închise, au o caracteristică: maşina de cusut nu se inventase. Totul este cusut de mână, de la tiv, până la broderie.”, a adăugat aceasta. 

Ideea de a colecţiona astfel de obiecte vestimentare s-a născut în momentul în care a primit de la soţ în dar, de ziua ei, o cămaşă populară autentică. În decursul unui an, a realizat o colecţie în toată regula, în care s-au adunat aproximativ 150 de exemplare, a căror valoare etnografică şi istorică a fost certificată de un specialist. Proiectul „Flori de ie”, lansat în anul 2014, prin magazinul online, a fost completat, în februarie 2015, cu primul magazin-concept, situat în Băneasa Shopping Center. „Colecţia „Flori de ie” s-a îmbogăţit recent cu o serie de ii moderne, cu modele brodate, de asemenea, manual, care au la bază motive tradiţionale româneşti. (…) Aceste produse noi sunt realizate într-un atelier local din ţară, de un grup de femei talentate, care au învăţat meşteşugul ţesutului în familie, de la mamele şi bunicile lor. Ele duc mai departe tradiţia şi valorile româneşti, iar noi le sprijinim şi milităm pentru necesitatea creării unor noi locuri de muncă în mediul rural. Înfiinţarea acestui atelier de croitorie se aliniază demersului nostru, oferind femeilor de la sat locuri de muncă ce le pun în valoare creativitatea şi talentul, permiţându-le, în acelaşi timp, să se dezvolte profesional.”, scrie Cristina Chiriac pe blogul său. 

Ozana Barabancea, un nume care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Interpretă de jazz (iniţial, cântăreaţă de operă), profesoară de canto, personalitate a micului ecran şi membră a juriului emisiunii de la Antena 1 „Te cunosc de undeva”, alături de Andreea Bălan, Aurelian Temişan şi Andrei Aradits. Artista este, de asemenea, o mare iubitoare a portului popular românesc, contul său de socializare abundând în albume care o înfăţişează, alături de copiii săi, îmbrăcată în splendidul costum tradiţional. Şi la „Te cunosc de undeva” şi-a făcut apariţia ca o româncuţă adevărată, exemplul ei fiind urmat de colegele de platou Andreea Bălan şi Alina Puşcaş. 

Probabil, un amănunt pe care cei care o urmăresc pe Ozana Barabancea la televizor îl cunosc mai puţin sau deloc îl reprezintă, pe lângă pasiunea nemărginită pentru vestimentaţia tradiţională a femeii românce, faptul că este o persoană foarte credincioasă. Artista merge frecvent în pelerinaje la locaşurile de cult din ţară, ultimul fiind pe 12 mai, la Mănăstirile Şinca Veche, Prislop şi Sâmbăta de Sus. A aşteptat, după cum mărturiseşte pe contul de socializare, două ore, în ploaie, la mormântul Părintelui Arsenie Boca, la o coadă de peste 150 metri.  

Anul trecut, la sfârşitul lunii septembrie, Ozana Barabancea a venit în Muscel, la Mănăstirea Nămăeşti, unde a fost primită cu atâta căldură de cârmuitoarea aşezământului, încât a ţinut să le împărtăşească prietenilor emoţia pricinuită de locurile vizitate. O fotografie realizată în muzeul mănăstirii a fost postată pe Facebook, însoţită de următoarea confesiune: „Două dintre cele 50 de manechine îmbrăcate cu veşminte populare autentice, majoritatea cusute de bunica Măicuţei Stareţe de la Mănăstirea Nămăeşti. Printre exponate am văzut două costume cusute de mama poetului George Topârceanu. Măicuţa ne-a prezentat acest tezaur recitând o poezie scrisă de dumneaei, în care prezenta o nuntă, chiar nunta bunicii ei. Mi-au dat lacrimile! M-au impresionat puritatea, simplitatea cu care povestea, cu faţa zâmbitoare şi entuziastă. Ia populară este o minune!” Un model de inspiraţie pentru tineri.

 

Printre noutăţile din activitatea Camerei Deputaţilor, prezentate de preşedintele PSD Câmpulung, Gheorghe Marin, într-o conferinţă de presă, a fost şi anunţul potrivit căruia colegii săi din Parlament au aprobat un proiect, prin care 16 mai a fost declarată Ziua Naţională a Costumului Tradiţional Românesc. „Ziua tradiţională va fi sărbătorită în ziua de Rusalii, în care urmează să fie organizate manifestări cultural-artistice, prin care să se promoveze valoarea portului popular.”, a dat citire deputatul Marin unui pasaj din textul proiectului. Ce este interesant – preciza acesta – este că la nivelul programei şcolare se doreşte introducerea studiului portului popular. „Eu cred că nu este un lucru rău, pentru că, până la urmă, este portul nostru şi ar trebui ca tinerii să ia cunoştinţă despre ce înseamnă costumul popular.”, a continuat parlamentarul de Muscel. Bine ar fi ca tinerii noştri să înveţe despre adevăratele valori şi chiar să viziteze locaşurile în care straiele populare din zona noastră şi nu numai sunt prezentate în toată splendoarea lor. Avem la Câmpulung Muzeul de Etnografie şi Artă Populară lângă Spitalul Municipal. Avem lângă Câmpulung, la Nămăeşti, muzeul amenajat de maica stareţă Ana Lucia Nedelea, care conţine zeci de ii şi costume tradiţionale colecţionate de ea în decursul anilor, cu o vechime ce depăşeşte un secol şi jumătate. Colecţia în care şi-au găsit loc şi alte obiecte decorative şi de uz casnic a fost donată mănăstirii, fiind completată cu obiecte de cult şi straie monahale.

În ton cu semnificaţia zilei de mâine, 16 mai, prezentăm preocupările a două doamne de poveste, câmpulungeanca Cristina Chiriac, fost vicepreşedinte al AVAS şi actual preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor, şi vedeta TV Ozana Barabancea, bucureşteancă get-beget, care împărtăşesc aceeaşi pasiune. Colecţionează ii şi le poartă la evenimente publice. Cristina Chiriac, Ambasador al Antreprenoriatului Feminin, distincţie acordată de Comisia Europeană, este iniţiatoarea conceptului „Flori de ie”, care, în 2014, a însemnat deschiderea unui magazin în spaţiul vitual, iar, în urmă cu câteva luni, a unui spaţiu în cel mai mare mall din Bucureşti. (foto Cristina Chiriac :Paul Pădurariu, facebook, foto Ozana Barabancea, Radu Sandivici, facebook)