O primă cheltuială post-dezastru marca Grup Corint va fi întreprinsă din banii câmpulungenilor pentru a duce la îndeplinire cei 20% din Grădina Publică lăsaţi de izbelişte de marele restaurator ardelean, al cărui simţ arhitectural s-a văzut doar în aspectul fără pereche al celor două WC-uri. Consilierii municipali au fost de acord, săptămâna trecută, să aprobe „la urgenţă” o finanţare de 1,2 miliarde de lei vechi, care va fi suportată de câmpulungeni, şi de cei care pierd vremea prin parcuri, şi de cei care n-au acest obicei. Aşadar, şi în scenariul fericit (dar irealist), în care nu rămânem buni de plată definitiv pentru o „aroganţă” inutilă a fostului primar, aceşti bani sunt “din partea casei”. George Bălan i-a sugerat lui Liviu Ţâroiu să-i treacă pe „nota de plată” pentru Grup Corint, întrucât a avut un termen de punere în funcţiune a acestui obiectiv, pe care nu l-a respectat, cauză din care municipalitatea întreprinde acum cheltuieli din fondurile proprii. Moment în care viceprimarul a avut o reacţie cu care şi-a dezamăgit alegătorii din 2016. El nu poate să-i impute constructorului o lucrare pe care n-a executat-o. Tot aşa cum n-a executat întreg contractul, pe care nu i-l poate imputa, deoarece nu prevede contractul aşa ceva! Să înţelegem că, în situaţia pierderii finanţării de la UE, din cauza exclusivă a constructorului, care, în doi ani, n-a făcut nici măcar un sfert din lucrare, nu sunt motive ca autorităţile locale să-i impute paguba şi să-l cheme la judecată?! Dacă firmei Grup Corint nu i se poate imputa nimic, după zisele lui Ţâroiu, atunci să stabilească DNA cine va fi bun de plată, întrucât este greu de crezut că maniera de derulare a contractului nu va deveni, la un moment dat, un festin pentru anchetatorii Anticorupţie.
Ca lumea să se plimbe în siguranţă prin parcul central, aleşii fac lucrări pe banii noştri
În „cursul lunii mai”, ca să-l cităm pe viceprimarul-primar Liviu Ţâroiu, va reda cetăţenilor amatori de plimbări pe la umbra serios diminuată prin defrişările excesive (conform proiectului) Grădina Publică fără „obstacolele” din prezent. Ca să rezolve tot ce a lăsat vraişte în urma sa constructorul ardelean, pe care primarul nu s-a îndurat să-l trimită la plimbare după primul an de lălăială, trebuie întreprinse nişte cheltuieli urgente din bugetul local. Liviu Ţâroiu le-a propus consilierilor municipali să fie de acord cu o alocare din banii câmpulungenilor de 122.385 lei, după calculele lui Sorin Bălăşcan, de la Compartimentul Investiţii, pentru a executa ce mai este de făcut în parcul central. Cam 20%, după estimările conducerii Primăriei, care ne asigură că, exceptând locul de joacă, în această lună, ne putem aşeza cu încredere pe o bancă de 20 de milioane, putem juca o partidă de şah la o masă specială, putem arunca ambalajul de la dulciurile copiilor la un coş de gunoi şi putem bea liniştiţi un suc, fiindcă toaleta publică va fi funcţională.
Concret, viceprimarul le-a cerut colegilor consilieri votul pentru a întreprinde „lucrările minim necesare pentru buna utilizare a parcului”. Adică finalizarea instalaţiilor electrice, sanitare şi de ventilaţii de la grupul sanitar, a instalaţiilor electrice din parc. Apoi este nevoie să fie procurat şi montat restul de mobilier urban prevăzut în proiect: mese de şah, coşuri de gunoi, rastel de biciclete şi să fie montate cum trebuie băncile. Asta pentru că, momentan, sunt aşezate fără a fi fixate de sol. Probabil, de aceea, nefiind sigure, tinerii nu se odihnesc în poziţia preferată, cu picioarele pe bancă şi cu fundul pe spătar, riscând să se răstoarne. Dar, odată ce vor fi prinse, vor sta pe ele cum poftesc, căci n-a costat decât 20 de milioane bucata!
Toate aceste lucrări şi dotări, estimate de Compartimentul Investiţii la 1,2 miliarde de lei vechi, urmau a fi desprinse, prin votul aleşilor, din categoria cheltuielilor eligibile, suportate de finanţatorul european, şi trecute în categoria celor neeligibile, adică suportate din taxele şi impozitele câmpulungenilor.
Dacă n-ar fi procedat astfel, Grădina Publică rămânea, în mod sigur, închisă în această vară, fiindcă intervenţiile abandonate de Grup Corint reprezentau un pericol pentru orăşenii ieşiţi la relaxare.
Când Primăria va avea bani, locul de joacă din Grădina Publică va fi mutat în Vişoi
Ce nu va fi realizat în cursul lunii mai: locul de joacă. Amenajarea spaţiului pentru copii va fi lăsată, probabil, pentru la vară, dotarea parcului cu aparate de joacă făcându-se în detrimentul locuitorilor cartierului Vişoi. Asta pentru că, în 2015, erau prevăzute în bugetul ADP-ului 2 miliarde de lei vechi pentru un loc de joacă în Vişoi. Banii vor fi dirijaţi către crearea zonei destinate celor mici în Grădina “Merci”, care, susţine Ţâroiu, va fi amplasată provizoriu. Când vor fi bani pentru procurarea celui de-al doilea loc de joacă, cel din parcul central va fi mutat în Vişoi.
Pentru a scoate dotările enumerate din lista cheltuielilor care trebuiau să fie suportate din bani europeni, Liviu Ţâroiu anunţa că va merge la discuţii la ADR Muntenia. Subiectul principal îl reprezenta reluarea licitaţiei şi a proiectului pe fonduri europene. „Dar aceste termene sunt destul de mari, fiindcă sunt licitaţii internaţionale, anunţul stă în SEAP în jur de 45 de zile, se face licitaţia, durează până facem contractele şi toate celelalte. Ca să nu mai vitregim cetăţenii de folosinţa acestui parc, dacă sunteţi de acord, să trecem această categorie de lucrări în neeligibile şi să le suportăm din bugetul local.”, a fost propunerea viceprimarului, care nu se putea concretiza decât după semnarea protocolului de predare-primire cu cei de la Grup Corint, formalitate programată pentru această săptămână. Suma, susţine Sorin Bălăşcan, nu afectează bugetul local, deoarece: „Valoarea cheltuielilor neeligibile aprobată de Consiliul Local este de 4 milioane şi ceva, la începutul lucrărilor. Noi n-o s-o depăşim.” Asta rămâne de văzut la finalul finalului, când „factura” municipalităţii va fi refuzată de UE, pe motiv de nefinalizare a contractului până la sfârşitul acestui an. Pentru lucrările rămase de executat în Grădina Publică, Primăria va apela la firme specializate, întrucât muncitorii de la ADP, în primul rând, nu se pricep şi, în al doilea rând, au un program de lucrări pe care trebuie să-l respecte.