20 C
Campulung Muscel
18/07/2024

Raţiu donează Câmpulungului primul IMS 57

Nicolae Raţiu, proprietarul fostei platforme industriale şi al mărcii ARO, a acceptat să doneze comunităţii locale primul autoturism fabricat în urmă cu 55 de ani la Câmpulung. Cel dintâi IMS 57 este posibil să fie aşezat în incinta Muzeului ARO, amenajat la Centrul Cultural Apa Sărată, proprietatea omului de afaceri Emil Hagi. Anunţul i-a bucurat pe cei dependenţi de fenomenul ARO, care s-au reunit şi anul acesta, la cea de-a VI-a ediţie a evenimentului „Câmpulungul în amintiri”, Raid M59 – ARO M461, organizat de IMS Fan Club Câmpulung, în intervalul 21-22 iulie. „Zimbrul” s-a întors acasă, de sărbătoarea oraşului natal, împreună cu prietenii de la Retromobil Club România şi nu numai. În 2012, noutatea au reprezentat-o două maşini de pompieri montate pe IMS-uri fabricate între 1959-1963 şi, după cum le spunea Emil Hagi invitaţilor săi, a fost singura autoutilitară pe ARO executată în serie. Replica sa, realizată cu sprijinul Detaşamentului de Pompieri Câmpulung, care a asigurat consilierea operaţiunii, a fost prezentă printre exemplarele ce au stârnit admiraţia tuturor, în timpul cât au traversat oraşul, de la poarta fostei Uzine ARO, până la Apa Sărată.

Emil Hagi şi-a împlinit visul de a deschide Muzeul ARO

Înainte de vernisajul „Expo IMS” la Centrul Cultural de la Apa Sărată, organizatorii au inclus în program o acţiune caritabilă la Centrul pentru Copiii în Dificultate şi o oprire la Primăria Câmpulung, unde superbele vehicule din colecţia împătimiţilor de M-uri au fost expuse publicului muscelean. Primarul Călin Andrei i-a primit pe componenţii caravanei şi i-a înmânat o plachetă autorului „Câmpulungului în amintiri”, Emil Hagi. Cu plăcere, am remarcat prezenţa printre participanţi a inginerului Teodor Bârzu, care, în ciuda celor 87 de ani şi a arşiţei de sâmbătă, a venit ca să asiste la eveniment. 
Anul trecut, Emil Hagi şi fiul său, Alexandru, ne-au vorbit despre intenţia de a realiza un muzeu dedicat pasiunii lor în imobilul fostului Cămin Cultural de la Apa Sărată. La un an distanţă de acel moment, în care ne-au împărtăşit planurile lor de a păstra viu numele ARO, tatăl şi fiul le-au prezentat celor care le împărtăşesc dragostea pentru primul şi singurul autoturism conceput şi fabricat în România, la Câmpulung, o mică expoziţie cu fotografii şi însemnări-document. Expoziţia vernisată sâmbătă, 21 iulie 2012, conţine exponate rare, pe care aceia care respiră şi simt ARO prin toţi porii ştiu să le aprecieze valoarea. „Ne-am propus s-o îmbogăţim an de an, pentru că trebuie salvate obiecte care ţin de istoria maşinii, a fabricii şi a oraşului nostru, dacă vreţi, extrapolând, chiar a industriei şi tradiţiilor industriei româneşti. Ca o curiozitate, am considerat necesar să prezentăm şi noul produs denumit traşcareta, care a fost subiectul unui documentar realizat de „Discovery”, făcută tot de nişte musceleni pasionaţi de mecanică. Ei au găsit soluţii, în condiţiile în care Uzina a dispărut, însă a rămas pasiunea, au rămas oamenii, au rămas frumuseţile locurilor care trebuie cercetate şi, pentru acest lucru, maşina este foarte utilă. Faptul că s-a “deranjat” canalul „Discovery” să prezinte un documentar dedicat acestei noi creaţii nouă ne-a dat de gândit.”, explica amfitrionul acţiunii, Emil Hagi, de ce a găsit de cuviinţă să expună şi imaginea traşcaretei, într-o secţiune a muzeului.

S-a primit acceptul proprietarului de a dona primul exemplar municipiului

„Mereu surprinzătorul domn Hagi” este titlul găsit de Călin Andrei pentru cronica evenimentului din 21 iulie 2012, ca mărturie pentru urmaşi a eforturilor făcute de acesta, ca numele ARO să nu moară. Spaţiul Căminului Cultural Apa Sărată a prins viaţă numai datorită contribuţiei financiare a întreprinzătorului, dublate de o implicare sufletească aşa cum nu-ţi este dat să vezi nici la mulţi dintre cei care au lăsat decenii din viaţă pe fosta platformă ARO. „Noi nu avem niciun merit.”, a recunoscut primarul, în momentul în care Emil Hagi, elegant, l-a numit principalul său partener în acest demers. „Partenerul dumneavoastră sperăm să fim de acum înainte, mult mai consistent, dar vreau să spun că este o provocare ceea ce vedem în spaţiul expoziţional, pentru că eu consider că vor fi mulţi aceia care vor contribui la dezvoltarea lui. Ştiu că există multe obiecte valoroase, care ar putea să se adauge celor pe care aţi reuşit să le strângeţi.”, afirma Andrei.
Vestea cea mai importantă a fost că proprietarul fostei Uzinei ARO, Nicolae Raţiu, a acceptat să doneze comunităţii primul exemplar auto fabricat la Câmpulung, IMS 57. Aşadar, sunt şanse ca automobilul să îmbogăţească Muzeul ARO. „Am primit acceptul proprietarului, societatea Landmark Management, de a dona primul exemplar municipiului Câmpulung, al cărui patrimoniu se îmbogăţeşte considerabil cu acest simbol.”, a anunţat Andrei.

ARO vorbeşte despre România mai mult decât Dacia

Bogdan Coconoiu, preşedintele Retromobil Club România, s-a declarat absolut fascinat de Emil Hagi şi nu neapărat datorită pasiunii lui pentru ARO, ci datorită faptului că este o persoană fascinantă, cu care ai ce discuta. El mai spunea că admiră foarte mult oamenii legaţi de locurile în care s-au născut şi în care îşi desfăşoară activitatea. „Am întâlnit foarte puţini oameni care se ocupă de monografii ale locurilor respective. În general, în prezent, ocupaţia principală este domeniul imobiliar. Nimeni nu ia o clădire ca s-o reabiliteze şi s-o redea circuitului public. Acesta este un lucru care se întâmplă foarte rar.”, a remarcat preşedintele Retromobil Club România.
Chiar şi unele dintre imobilele aflate în proprietatea autorităţilor publice locale au fost transformate în case de pariuri, bănci, cinematografele au ajuns spaţii de Bingo, de aceea, gestul lui Emil Hagi reprezintă o raritate: să iei o ruină şi s-o transformi în ceva care depăşeşte cu mult felul în care arăta pe când era utilată. „Şi să mai şteargă din tristeţea muscelenilor, că şi-au pierdut simbolul ARO, prin această expoziţie, care, sunt convins, va ajunge foarte departe. Problema la noi este că nu există un Muzeu al Automobilului în România. Şi, atunci, cei care au avut, de-a lungul timpului, chiar maşini, au rugat iniţial oficialităţi – de exemplu, Muzeul Tehnic – care au refuzat, din lipsă de spaţiu. Omul, moştenind o piesă, o aripă, un far de la nu ştiu ce străbunel, vine, întreabă şi, dacă nu este băgat în seamă, îl aruncă. Şi aşa, aruncând istoria la gunoi, vom ajunge să nu mai avem identitate. ARO rămâne un simbol al României, care vorbeşte alături de Hagi, Nadia, Năstase. Alături de ei, poţi să spui şi ARO, mai mult decât Dacia. ARO nu s-a făcut de râs niciodată. Dacia a avut şi momente mai puţin plăcute.”, a adăugat Bogdan Coconoiu.

Şeful Retromobil Club România i-a sugerat lui Raţiu să doneze şi motocicleta

Preşedintele Retromobil Club România a apreciat gestul lui Nicolae Raţiu de a dona primul IMS 57 şi i-a sugerat să procedeze la fel şi cu motocicleta, pentru că piesele trebuie să rămână aşa cum s-au născut, trebuie să şi „moară” împreună, într-o colecţie. „Sperăm să completăm, dacă se va dona motocicleta, şi cu ce s-a „tras” atunci când era în expoziţia fabricii. Cu mult timp în urmă, un colecţionar a cumpărat un lot – pentru că aşa ne vindem noi istoria pe nimic – în care era şi această motocicletă. După ce au apărut poze cu această motocicletă de la fabrică pe internet, şi-a dat omul seama ce deţine. Fiind inspirată din BSA, el credea că are motocicleta englezească. A încercat să facă bani în Vest, dar nimeni n-a cumpărat-o, niciun colecţionar de BSA nu credea că este aşa ceva, pentru că nici nu era, după care, văzând-o pe internet, şi-a dat seama ce deţine. Putem să spunem, decişi, s-o repatriem, pentru că este destul de clar că sunt ultimele. Dacă stăm să ne gândim că, la un volum de producţie de cinci bucăţi, mai există două, e foarte mult, ne apropiem de 50%.”, a dezvăluit preşedintele Retromobil Club România.
Pentru la anul, Bogdan Coconoiu spunea că speră ca efortul celor de la Retromobil să fie mai mare şi să crească numărul de participanţi. Mai mult, fiecare să vină cu ce are pe acasă, ca să-i sară în ajutor lui Emil Hagi, pentru a-şi dezvolta proiectul. „Este clar că un Muzeu ARO nu putea să-şi găsească un loc mai potrivit decât la Câmpulung.”, a conchis Bogdan Coconoiu, sperând că vom auzi despre ARO nu numai la trecut, ci şi la viitor. „Cum Raţiu deţine şi drepturile asupra mărcii ARO, mă gândesc că, decât să fabrice o chestie care se cheamă nu ştiu cum şi care nu se poate pune cu o marcă ajunsă la 55 de ani de istorie, cu o serie de concursuri în spate şi sute de mii de maşini fabricate, s-o vândă sub numele ARO. Pentru că nu va mai fi un automobil românesc, asta este clar. Nici Dacia nu mai este un automobil românesc.”, a adăugat el.
Într-o discuţie pe care a avut-o cu un francez, care compara producţia de maşini din vremea lui Ceauşescu cu cea din prezent, Bogdan Coconoiu l-a pus pe străin la punct. „Ceauşescu fabrica de la zero. Acum se face o asamblare. Nu ştiu cât la sută din ea este românesc, dar nu cred că ne apropiem nici de 30-40%. Atunci, totul se fabrica în România. Nu la Piteşti, nici la Mioveni, dar era un produs românesc. Dacia a rămas un brand românesc, dar nu mai este, practic, un produs românesc. Iar ARO, dacă va fi, sperăm să mai fie, va fi fabricat în stilul actual. Noi vom face carcasa, ei vor aduce nişte piese şi le vom asambla. Ar fi un vis să mai fie ARO. Deocamdată, noi păstrăm istoria vie. Asta cu caşcaraveta, că este ultimul model, este o glumă. Cam acesta este nivelul societăţii. Oamenii, de plictiseală, încep să-şi facă maşini. Să vedeţi că o să înceapă şi zborul cosmic privat. Fiindcă am aruncat totul la gunoi. Pentru cei din Bucureşti, care n-aţi luat „bucăţi” din fabrica ARO, puteţi să daţi o fugă în seara aceasta, să luaţi fiecare, cum a luat şi domnul Hagi “bucata” lui din ARO.”, şi-a încheiat mesajul Bogdan Coconoiu. El le-a adresat autorităţilor rugămintea să-l sprijine pe iniţiator, întrucât Muzeul ARO va fi un punct de atracţie şi de interes pentru localitate, ce-i va determina pe turiştii aflaţi în trecere să oprească, pentru a vizita această părticică din istoria automobilului universal.

Filmări de colecţie, din Transafricana şi expediţia cehă în Afganistan

După deschiderea expoziţiei, invitaţii au urmărit un grupaj de filme documentare, unele legate de istoria fabricii şi a maşinii. Vizionarea a debutat cu câteva secvenţe din filmul românesc „Explozia”, realizat de Mircea Drăgan, în anul 1973, şi a continuat cu o producţie din 1967 a CineClubului Întreprinderii Mecanice Muscel, care i-a avut, ca realizator, pe Traian Cotescu şi, în calitate de consultant ştiinţific, pe inginerul Teodor Bârzu. Au urmat fragmente din înregistrarea Expediţiei Transafricane, întreprinse în 1971 şi conduse de inginerul Ion Cataranciuc. Vizionarea extrem de interesantă s-a încheiat cu un film realizat în 1970 de reporterii unei televiziuni cehe, care au însoţit o echipă de alpinişti într-o expediţie în Munţii Hindukush, din Afganistan, cu un M461, pus la dispoziţie de Service-ul ARO din Cehoslovacia, condus la acea vreme de inginerul Teodor Bârzu. Între aceste mărturii video de colecţie, organizatorii au inserat documentarul celor de la „Discovery” despre traşcareta musceleană, furnizat familiei Hagi de protagonistul filmului, Leonid Toader, din Stoeneşti, cunoscut sub apelativul Nidu. Ediţia 2012 a „Câmpulungului în amintiri” a continuat duminică, 22 iulie 2012, cu un raid pe traseul Câmpulung, Mioarele, Poienari.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!