15.5 C
Campulung Muscel
17/06/2024

Până în 1985, Institutul Politehnic Iaşi a furnizat Uzinei ARO aproape 30 de ingineri

Centenarul fabricii muscelene “1885 – 1985, 100 de ani ARO”, un eveniment istoric pentru Uzină
În urmă cu aproape 27 de ani, Uzina ARO a marcat, printr-un eveniment fără precedent până la acea dată, centenarul fabricii câmpulungene, luându-se în considerare anul în care s-a pus piatra de temelie a ceea ce, peste decenii, a devenit simbolul Muscelului.  Festivităţile de la Întreprinderea de Automobile ARO, grupate sub titulatura „1885-1985 – 100 de ani ARO”, s-au derulat în intervalul 14-15 iunie 1985. „Întreprinderea de Automobile ARO Muscel-Câmpulung aniversează, în vara acestui an, 100 de ani de activitate industrială pe platforma de la poalele Dealului Măgura. Premergător acestui eveniment deosebit în viaţa constructorilor de autoturisme de teren musceleni, se organizează simpozionul „Dezvoltarea construcţiei de automobile în România”, astfel suna invitaţia adresată celor interesaţi să ia parte la această acţiune, pe care, după aproape trei decenii, o putem cataloga drept una istorică pentru Câmpulung, nu doar pentru ARO. Inginerul Teodor Bârzu, la acea vreme, şef al Serviciului Organizarea Producţiei, a primit de la directorul Ioan Giuvelcă sarcina de a se ocupa de pregătirea centenarului până în cele mai mici detalii.

Parterul blocului administrativ, modificat pentru expoziţia centenarului

În 1985, conducerea de la ARO a marcat împlinirea a 100 de ani, calculaţi din momentul construcţiei fabricii de hârtie, în ale cărei hale pustiite de faliment, prin 1929, au fost dislocate, din cauza bombardamentelor celui de-al Doilea Război Mondial, două secţii ale Întreprinderii Aeronautice Braşov. Aşadar, pentru directorii acelor timpuri, nu anul 1944, în care au venit de la Braşov cei care au conceput şi construit prima şi singura maşină românească, a constituit prima filă a istoriei ARO Câmpulung. Nici anul 1957, când Câmpulungul a rămas fără suflare la vederea automobilului „meşterit” în condiţii rudimentare, care a făcut istorie. Pentru a ilustra momentele-cheie în evoluţia fabricii, inginerul Bârzu a coordonat realizarea unei expoziţii, pentru care directorul Ioan Giuvelcă a modificat parterul sediului administrativ al Uzinei. Astfel, i-a pus la dispoziţie şefului Organizării un salon de dimensiuni considerabile, pe care Teodor Bârzu l-a umplut cu fotografii, însemnări, primul IMS construit la Câmpulung, butucul pe care meşterul Grigore Negoiţă a bătut cu ciocanul „aripile” IMS-ului şi multe alte obiecte şi documente despre evoluţia întreprinderii.  
Simpozionul despre care am amintit la început a cuprins lucrările specialiştilor de la ARO, în anul 1985, susţinute în Aula Facultăţii de Subingineri: inginerul şef Aurel Nicolescu, inginerii Vasile Samson, Gheorghe Drăcea, Nicolae Mihăilă, Aurel Costea, Ion Anuţa, Cristian Vandory, Nicolae Iordăchescu, Dumitru Strafalogea, Ion Iosif, Nicolae Nae, Ion Crăciun, Marian Bădiţă, Ion Ştefan, Radu Enăşescu, Valentin Sfărăilă, Aurel Dordea, Marius Popescu, Dan Alexandru, Alexandru Aron, inginerul Mitrea şi fizicienii Ştefan Şendroiu şi Dumitru Bomboş.

Centenarul Uzinei a coincis cu împlinirea a 35 de ani de la absolvirea facultăţii

Pentru inginerul Teodor Bârzu, ceremonia de la ARO a coincis cu aniversarea a 35 de ani de la absolvirea Facultăţii de la Iaşi a promoţiei de ingineri a anului 1950, printre care s-a numărat şi el. Ocupat cu organizarea centenarului la ARO, inginerul Bârzu n-a putut lua parte la revederea de la Iaşi. „Când s-au sărbătorit 35 de ani, n-am putut să plec, pentru că tocmai eram cu expoziţia. Aveam atâtea probleme, încât n-am putut să plec. Am trimis-o pe doamna Andrei (n.r. mama primarului Călin Andrei), ca reprezentantă a mea, cu o scrisoare pe care am aranjat-o eu şi pe care mi-a semnat-o domnul director, în care am trecut toţi absolvenţii Facultăţii de la Iaşi, care lucrau în Uzina de la Câmpulung. Erau peste 20, pe care i-am amintit în acea scrisoare.”, ne-a mărturisit acel moment emoţionant, despre care, la peste trei decenii distanţă, vorbeşte cu un tremur în voce.
Interlocutorul nostru a pregătit, în numele conducerii, un mesaj pentru promoţia 1950 de ingineri, care s-au întâlnit pentru celebrarea a trei decenii şi jumătate de la absolvire, din care prezentăm câteva fragmente: „Consiliul Oamenilor Muncii din I.A. ARO se bucură că ziua în care sărbătoreşte un centenar de activitate industrială pe platforma pe care, acum 28 de ani, s-a născut primul automobil românesc de teren, coincide cu întâlnirea promoţiei de ingineri ai anului 1950 a Facultăţii de Mecanică din Institutul Politehnic Iaşi. Din această promoţie, în întreprinderea noastră activează inginerul Teodor Bârzu, care este şi decanul de vechime, ca inginer, în întreprindere. Regretăm că la întâlnirea acestei promoţii, tovarăşul inginer Teodor Bârzu nu poate participa, la revederea de 35 de ani, fiind în comitetul de organizare a centenarului întreprinderii.”

Inginerii de la ARO care au absolvit Institutul Politehnic Iaşi, în diferite promoţii, şi care au ocupat funcţii de bază ca directori de fabrică, şefi de servicii, şefi de ateliere de proiectare:

• Teodor Bârzu – promoţia 1950;
• Constantin Neagu – promoţia 1959;
• Ion Pescaru – promoţia 1965;
• Nicolae Grabovschi – promoţia 1967;
• Cornel Oancea – promoţia 1971;
• Reasilvia Oancea – promoţia 1972;
• Sorin Duţeanu – promoţia 1974;
• Radu Enăşescu – promoţia 1975;
• Gheorghe Vlădoiu – promoţia 1977;
• Adrian Chivu – promoţia 1977;
• Cristina Luminiţa Chivu – promoţia 1978;
• Viorica Mariana Cazan – promoţia 1981;
• Tudor Hanganu – promoţia 1982;
• Ana Popa – promoţia 1982;
• Ovidiu Mihăilescu – promoţia 1983;
• Lucia Ioana Mocanu – promoţia 1983;
• Maria Corcoveanu – promoţia 1983;
• Silvia Voicu – promoţia 1983;
• Gheorghe Zaharia – promoţia 1983;
• Silvia Băbuşcă – promoţia 1983;
• Gheorghe Aldea – promoţia 1984;
• Valeriu Alexandru – promoţia 1984;
• Adrian Vicu Olaru – promoţia 1984;
• Vasile Pungan – promoţia 1984;
• Vera Popa – promoţia 1984;
• Gheorghe Brânzea – promoţia 1984;
• Virginia Brânzea – promoţia 1984;
• Ivan Rus – promoţia 1984;
• Gabriela Ibriceanu – promoţia 1984.

Monica Draga Andrei, mama actualului primar al Câmpulungului, a dus la Iaşi mesajul Uzinei ARO şi, în special, al inginerului Teodor Bârzu, membru al primei promoţii din ţară de ingineri specializaţi în Maşini-Unelte. Doamna Andrei a fost mesagerul urărilor profesorului consultant al Institutului Politehnic Iaşi, Dumitru Ion Mangeron, conducător de doctorate în domeniul Mecanică Tehnică.

Istoria ARO, prezentată şi la Piteşti, la 40 de ani de la “victoria din 23 August”

Şeful Organizării a mai avut o experienţă similară în anul 1985, când a organizat la Piteşti o expoziţie, la împlinirea a 40 de ani de la „revoluţia de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă.” „În intervalul 3-5 noiembrie 1985, am organizat o expoziţie la Piteşti, cu întreaga istorie a Uzinei ARO, însoţită de fotografii. Eu m-am ocupat de ea, am aranjat-o, am finalizat-o şi am prezentat-o primului secretar.”, ne-a spus acesta. Cu acea ocazie, i s-a decernat o medalie comemorativă, prin decret semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu. În general, pentru activităţile desfăşurate în Uzină şi pentru realizarea planului, inginerul Teodor Bârzu a fost recompensat prin prime regulate şi prin salarii maxime, în funcţie de posturile deţinute. Tot ca o recunoaştere a meritelor sale, trebuie să punctăm faptul că, pe când era şef de secţie coordonator la “1215”, inginerul Bârzu a parcurs la Bucureşti un curs de perfecţionare. În urma acestei pregătiri, în Consiliul Oamenilor Muncii al întreprinderii, a fost aprobată pentru prezentare, în sesiunea din septembrie 1978, lucrarea de absolvire cu titlul: „Optimizarea procesului de fabricaţie a matriţelor de forjă prin mărirea gradului de folosire a utilajelor, utilizarea suprafeţelor de producţie şi scurtarea ciclului de fabricaţie, pentru mărirea capacităţii atelierului de 1,5 ori”. Pentru acest lucru, directorul Uzinei, Victor Naghi, şi directorul Fabricii de Matriţe Auto, Nicolae Herţa, au făcut o informare către Centrul de Perfecţionare a Lucrătorilor din Industria Construcţiilor de Maşini şi directorul Cursului de Perfecţionare a şefilor de Secţie Sculărie. Asta pe linie profesională. „Pe linie politică, am fost recompensat prin această medalie comemorativă. Altfel nu s-a putut. Sunt mulţumit că activitatea mea a primit aprecieri din partea Uzinei, a Comitetului de Partid şi a Sindicatului.”, a încheiat el. Tot legat de partea politică, inginerul Bârzu a contribuit efectiv la întocmirea proiectelor directorului Victor Naghi şi inginerului Gheorghe Voinescu, în perioada absolvirii de către aceştia a cursurilor Academiei de partid “Ştefan Gheorghiu”.                
La finalul acestui interviu mişcător, Teodor Bârzu ne-a arătat singura fotografie pe care o are cu colectivul Serviciului Organizare, imortalizată în momentul ieşirii sale la pensie, în anul 1986. Momentul care a marcat o carieră împlinită a fost sărbătorit printr-o masă festivă la cantina Uzinei, organizată de Comitetul Sindicatului, la care au participat colegii din conducerea întreprinderii, membrii Comitetului de Partid al vremii, ai Comitetului Sindicatului şi colegii aflaţi la conducerea diverselor secţii ale fabricii.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!