37.4 C
Campulung Muscel
17/07/2024

Binecuvântată eşti tu între femei (Luca 1.24-38)

Duminica ce a trecut ne-am bucurat de un sprijin de nădejde în urcuşul duhovnicesc al Postului mare al Paştelui, Crucea Mântuitorului Hristos fiindu-ne odihnă pe cale. Anul acesta, auzind dramele prin care trece familia românească şi cuprinsă de drag de femeia ortodoxă, Maica Domnului ni se aşează alături în călătoria aceasta de har, ce ne este postirea. Duminica care prăznuia vindecarea fiului celui lunatec (Marcu 9.17-32) şi pe Sfântul Ioan Scărarul s-a transformat astfel în Duminica Buneivestiri (Luca 1.24-38), a împlinirii vindecătoare a aşteptării unui neam întreg, a neamului lui Avraam. Sfântul Apostol Pavel, peste timp, înnoia bucuria vestită prin Evanghelia adusă Fecioarei Maria (Luca 1.27), al cărui text constituie încurajare pentru toate acelea ce poartă în pântecele lor pruncii, ca nişte promisiuni dumnezeieşti asupra mântuirii unui neam, îngerul rostind încurajarea: Nu te teme… (Luca 1.30). Sfântul Apostol scria Evreilor, tocmai lor: „De aceea, aşa cum toţi copiii primesc trup şi sânge, la fel a primit şi El, ca prin moarte să-l nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavol. Astfel, Iisus i-a eliberat pe toţi cei ce, prin frica morţii erau supuşi robiei toată viaţa lor. Căci este limpede că El nu a luat asupra Sa firea îngerilor, ci pe cea a lui Avraam”. (Evrei 2.14-16). Ţine de realismul Buneivestiri să vedem cum Întruparea Mântuitorului din sângiuirile Maicii Sale determină Bucuria biruirii morţii prin Înviere. Trupul acesta şi Sângele acesta, amintite de Apostol, motiv al Buneivestiri, căci din Maica Sa L-a luat, este medicamentul veşnic al vindecării de moarte. Despre acestea Însuşi mărturiseşte: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Trupul este adevărată mâncare şi sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el” (Ioan 6.53-56).
Prin Învierea Mântuitorului „Nu te teme”, al Buneivestiri se va transforma în acel „Nu vă temeţi”, al Mântuitorului (Ioan 6.20; Luca 5.10; 8.50; 12.32; Matei 17.7) care va cutremura lumea, care va culmina chemarea în cuvintele aceluiaşi Înger al Buneivestiri: „Nu vă temeţi! Ştiu că pe Iisus cel Răstignit îl căutaţi. Nu este aici, a înviat…!” (Matei 28.5-6). Pentru aceasta, Biserica este atentă la Maica Domnului, pentru darul cel mare al curajului ei. Creştinismul se hrăneşte din curajul Maicii Domnului, dospind tandreţea ei duhovnicească în toată ţesătura de har a Bisericii, descoperă curajul ei în momentele de cumpănă ale istoriei. În martiraj şi umilinţă, în Golgotele temniţelor comuniste ori în însingurările din zilele ce le trăim. Îndrăznesc să spun că acest curaj este iconizat de curajul Mântuitorului în înfruntarea morţii, dumnezeirea Sa capacitând curajul în biruirea acesteia. Din această dublă conjuncţie, între Maica Domnului şi Crucea Mântuitorului, Biserica transferă către credincioşii săi puterea de a înfrunta propria moarte, de a o birui prin taina medicamentului Împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Mântuitorului. Din aceşti doi stâlpi de lumină izvorăşte lumii Lumina cea adevărată. Care biruieşte întunericul, moartea, diavolul!
Pr. Constantin Necula, Sibiu

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!