Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

În cadrul unui proiect demarat de Fundaţia „Conservation Carpathia”, primii opt zimbrii au fost puşi în libertate în zona Lacului Pecineagu

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 431

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2488_37.jpgIubitorii de drumeţii montane care se aventurează pe trasee din proximitatea lacului de acumulare de la Pecineagu ar putea avea surpriza să întâlnească zimbri, după mai bine de 200 de ani de la dispariţia lor de pe meleagurile noastre. În baza unui proiect demarat la nivel naţional, Fundaţia „Conservation Carpathia” a adus opt exemplare din Germania şi Polonia, care au fost eliberate în zona amintită anterior, unde se adaptează traiului în sălbăticie. În ultimele luni au început demersurile pentru a pregăti aducerea primilor zimbri şi în a doua zonă, la Lereşti, judeţul Argeş. Urmează ca în perioada următoare să fie stabilită şi o a treia zonă din Munţii Făgăraş, conform strategiei de reintroducere. În toamna acestui an, fundaţia plănuieşte să aducă zimbri şi în aceste două noi zone. În prezent, în România, zimbrii se găsesc în patru rezervaţii şi două grădini zoologice. Rezervaţiile sunt la Haţeg, în Parcului Naţional Vânători Neamţ, în localitatea Bucşani, din judeţul Dâmboviţa şi la Valea Zimbrilor, din judeţul Braşov. În acelaşi timp, există alte trei zone în care zimbrul umblă liber, acestea fiind Parcul Naţional Vânători Neamţ, Măgura Zimbrilor, din zona Armeniş (Caraş Severin) şi Poiana Zimbrilor, din Munţii Poiana Ruscă (Hunedoara).

Alţi nou zimbri vor sosi din Polonia până la sfârşitul anului

Zimbrul a fost preţuit timp de sute de ani, dar şi vânat cu ardoare. Ultimii zimbri de la noi au fost ucişi în secolul al XVIII-lea, iar ultimele exemplare din Europa care au în sălbăticie au dispărut după Primul Război Mondial. Cele opt exemplare aduse în zona Lacului Pecineagu au fost găzduite într-un ţarc de aclimatizare, începând cu luna noiembrie 2019, fiind lăsate libere la începutul lunii mai, la circa 20-30 de kilometri de localităţi. Până la sfârşitul anului, urmează să mai sosească alţi nouă zimbri din Polonia. Programul de populare cu zimbri din Munții Făgăraş se realizează în cadrul proiectului „Creation of a Wilderness Reserve in the Southern Carpathian Mountains, Romania”. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş. Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia în parteneriat cu ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate, Conservation Capital (Marea Britanie) şi prof. Alistair Bath (Canada) între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme şi din partea Comisiei Europene prin programul LIFE. „Ca să garantăm rezultatele favorabile ale proiectului, am ţinut cont de toate criteriile esenţiale pentru a obţine o diversitate genetică, precum ţările şi mediile de provenienţă ale zimbrilor. Ne mândrim că am reuşit să asigurăm şi raportul optim între sexe, aceasta fiind o provocare în procesul de selecţie al animalelor. Activitatea zilnică a zimbrilor va fi monitorizată; câteva exemplare vor avea montate colare GPS non-invazive, care nu le vor influenţa adaptarea, ceea ce ne va permite să cunoaştem traseele acestora şi habitatele pe care turma le va frecventa”, a declarat Adrian Aldea, specialist în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia. 

„Zimbrul va completa un tablou de natură sălbatică, unic în Europa”

Pe termen lung este planificată reintroducerea graduală a acestei specii în zona iniţială, până la formarea unei populaţii stabile de 30 de zimbri. Cei de la Fundaţia Carpathia spun că selecţia exemplarelor a fost făcută pe baza cărţii europene de pedigree, astfel încât să se asigure adaptarea rapidă la mediul înconjurător şi şanse maxime de supravieţuire. Eliberarea animalelor se va face pe fondurile de vânătoare gestionate de fundaţie. Activitatea zilnică a zimbrilor va fi monitorizată: exemplarele dominante vor avea ataşate la gât colare GPS non-invazive, ceea ce le va permite cercetătorilor să cunoască traseele şi habitatele turmei. Pe măsură ce numărul de zimbri va deveni stabil, biodiversitatea va beneficia direct: poienile vor fi menţinute prin păşunatul zimbrilor, totodată spre beneficiul cerbilor şi a căprioarelor, iar fauna sălbatică se va reîntregi. „Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa. Rolul său în natură este unul pozitiv, conform studiilor realizate. România are condiţiile naturale adecvate, iar noi avem şansa de a contribui la revenirea sa. Alături de celelalte specii, zimbrul va completa un tablou de natură sălbatică, unic în Europa. Credem că suntem norocoși, pentru că asta înseamnă plus-valoare pentru România” a declarat Daniel Bucur, manager de proiect la Fundaţia Conservation Carpathia. Zimbrul a fost şi rămâne un simbol al României. Puternic şi maiestuos, acest animal prezent în istoria şi folclorul naţional a fost preţuit de români de-a lungul a sute de ani. Motivele sunt în parte pragmatice: zimbrul are un mare potenţial economic, prin rolul pe care îl joacă în dezvoltarea turismului local bazat pe observarea naturii. În România, exemplul cel mai elocvent este prosperitatea comunităţilor unde zimbrul a revenit. Ama IVAN

 

The most visited gambling websites in The UK