Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Subprefectul Adrian Bughiu: „Ursul n-ar mai trebui să fie animal protejat!”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 851

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_ianuarie_2451_12.jpgProblema urşilor care şi-au făcut o obişnuinţă din a da iama în gospodăriile oamenilor continuă să dea bătăi de cap autorităţilor. Situaţia pare scăpată de sub control, mai ales că intervenţiile sunt destul de rare şi se pot face doar prin derogări aprobate de Ministerul Mediului. Potrivit specialiştilor, în judeţul Argeş avem circa 1.100 urşi, în condiţiile în care efectivul normal este de 280. Numărul acestora a crescut după ce ursul a fost introdus pe lista animalelor protejate, alături de lup, râs şi pisica sălbatică.

De patru ori mai mulţi urşi, decât poate suporta arealul, în judeţul Argeş

Subprefectul Argeşului, Adrian Bughiu, spune că urşii nu ar mai trebui să fie animale protejate de lege. Acesta consideră că problemele pe care le cauzează, în special, în Nordul judeţului, au luat proporţii după ce ministrul tehnocrat al Mediului, Cristiana Palmer, a dat, în 2016, un ordin prin care a interzis vânătoarea urşilor. „Pâinea şi cuţitul sunt la Parlament. S-au încercat nişte modificări, în sensul în care se doreşte ca ursul să fie retras de pe anexa cu animale protejate. În acest moment, vorbim de o anexă pe care sunt patru animale: urs, lup, râs şi pisică sălbatică. Problema creată e una nu tocmai recentă, ea vine din 2016 când, pe guvernare tehnocrată, s-a interzis acea vânătoare controlată. Ştiţi bine că fiecare judeţ avea o cotă de vânătoare, iar în Argeş se vânau undeva la 25-30 de exemplare de urs. Ce se urmărea din această vânătoare? Dincolo de avantajele economice, care, cu siguranţă, există, practic, se ţinea oarecum sub control o înmulţire necontrolată. Nemairealizându-se respectiva cotă de vânătoare, am ajuns să avem înregistrate, la 30 noiembrie 2019, 1.117 exemplare, de la un efectiv optim de  279 de exemplare, şi aici mă refer la nişte calcule specifice, făcute de nişte specialişti în domeniu, care iau în calcul suprafaţa teritorială, gradul de împădurire, sursele de apă, sursele de hrană, etc.  Sunt aproape de patru ori mai mulţi urşi pe teritoriul Argeşului decât poate suporta arealul. Desigur, am citit în presă că acest lucru s-a întâmplat din cauza defrişărilor masive. Daţi-mi voie să cred, totuşi, că defrişările astea, urmărite, neurmărite, legale, ilegale, nu pot să influenţeze atât de mult coborârea ursului din ce în ce mai jos.”, a declarat, recent, subprefectul Adrian Bughiu într-o conferinţă de presă.

„ONG-urile pentru protecţia oamenilor ar trebui să fie mai vehemente”

ONG-urile au devenit un spin în coaste pentru autorităţile locale în privinţa urşilor! Subprefectul Adrian Bughiu a criticat atitudinea activiştilor pentru animale, care protestează pentru urşii din Argeş, susţinând că viaţa oamenilor primează. În altă ordine de idei, pentru că s-a interzis vânătoarea la urs, vânătorii nu mai au niciun interes şi nici fonduri ca să ducă mâncare în pădure, iar animalele coboară în gospodării să-şi procure hrană. „Nici gestionarii fondurilor de vânătoare, care au obligativitatea să-şi hrănească urşii, nu prea mai au posibilităţi financiare. De ce? Pentru că ne învârtim undeva în jurul cozii. Contractele astea de concesiune pe fondurile de vânătoare se fac undeva până la 10 ani, iar omul, când şi-a făcut planul de afaceri, a spus că se plătesc între 2.000 şi 30.000 de euro pe an. Atunci, omul se gândeşte că dintr-o vânătoare de urs ar fi trebuit să încaseze, când era instituită acea cotă de vânătoare, între 5.000 şi 15.000 de euro, din ce m-am documentat şi eu, iar din sumele realizate din vânătoarea asta, ei reinvesteau în hrana ursului, să-l ţină în pădure. În general, hrana este granulată, acum nu ştiu cât de mult se mai respectă şi acest aspect e de gândit. Eu cred că problema a depăşit graniţa judeţului nostru şi e tratată serios de Parlament. Aţi văzut că s-a făcut front comun, nu s-a mai ţinut cont de culoarea politică. Că va fi sau nu va fi scos ursul de pe anexa cu animale protejate rămâne de văzut, dar e o problemă stringentă, care trebuie lămurită şi rezolvată în cel mai scurt timp, pentru că, iată, asistăm şi la tragedii. Dacă vreţi, aici este o luptă a ONG-urilor pentru protecţia animalelor. Acestea vin, uneori, în contradicţie flagrantă cu dorinţa comunităţilor, mai ales a celor din zona de munte, numai că ONG-urile astea sunt mult mai bine organizate decât comunităţile. Adică, noi primim pe adresa Prefecturii memorii punctuale, pe când ONG-urile sunt mult mai bine organizate şi sunt şi mult mai bine finanţate. Poate ar trebui ca ONG-urile pentru protecţia oamenilor să fie mai vehemente, nu-şi doreşte nimeni exterminarea speciei. În desişul pădurii, ursul fiind un animal teritorial, rămân exemplarele puternice, cele mai puţin puternice coboară la miloagă, pe marginea drumului, după un codru de pâine.”, a mai precizat Adrian Bughiu. Ama IVAN

The most visited gambling websites in The UK