Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

A 13-a ediţie a „Câmpulungului în amintiri”, ţinută în Hala Motor, la 13 ani de la falimentul uzinei Cei 60 de ani trecuţi de la lansarea M 59A, marcaţi în hala în care s-a fabricat motorul acestei maşini

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 426

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Iulie_2404_Clipboard08.jpg60 de ani de la lansarea modelului M 59A, maşina asociată cu dorinţa constructorilor de la Câmpulung de distanţare de versiunea sovietică, a fost tema elogiată în cadrul „Câmpulungului în amintiri”, raidul prin cea mai frumoasă istorie a Muscelului, cea a fabricaţiei de automobile. Emil Hagi, „motorul” acţiunilor care ţin ARO în viaţă, prin evenimentele concepute, a găsit ceva nou şi la această ediţie, cea cu numărul 13, tot atâţia câţi au trecut de la declararea sfârşitului oficial al Uzinei ARO. Prima noutate a reprezentat-o locul desfăşurării simpozionului: Hala Motor, al cărei aspect sinistru a fost „îndulcit” cu o expoziţie de fotografii dedicate maşinii omagiate şi cu emblema Muzeului şi a manifestării aninată de cârligul unui pod rulant încremenit pentru totdeauna. A doua noutate pregătită pentru a menţine activ interesul publicului a constituit un coautorat, graţie contribuţiei inginerului Marian Bădiţă la reuşita acestei ediţii, prin broşura dedicată maşinii IMS 59A, lansată cu ocazia „Câmpulungului în amintiri”, realizată sub patronajul Muzeului Automobilului Românesc.                             

Au fost maşini participante la caravana din 2019, care n-au făcut parte din lotul celor 36 anunţate, de peste tot, din ţară, a căror prezenţă la Câmpulung s-a datorat dorinţei proprietarilor de a fi părtaşi unui eveniment în adevăratul sens al cuvântului. Pe traseul dintre Muzeul Automobilului Românesc şi Hala Motor, convoiul de autoturisme a fost „îngroşat” de iubitorii de ARO, care au adăugat exemplare deosebite oaspeţilor tradiţionali ai „Câmpulungului în amintiri”. Dorul de autoturismul fabricat „peste drum” i-a făcut pe mulţi dintre locuitorii străzii „Uzina ARO” să iasă din case şi să imortalizeze cu telefonul popasul alaiului impresionant, descins parcă dintr-un film vechi, în realitate, la poarta principală. După salutul simbolic al membrilor convoiului de care aparatele foto parcă nu se mai săturau să-i soarbă frumuseţea, următoarea oprire, pentru a colecta amintiri valoroase, a fost incinta fostei Hale Motor, singurul loc de pe platformă unde nostalgicilor li se permite accesul. În ciuda norilor ameninţători şi a rafalelor nervoase, care au zgâlţâit serios ferestrele şi tablele ruinei care a ajuns secţia de altădată, Emil Hagi şi colaboratorii săi implicaţi în organizarea acţiunilor care ţin viu numele ARO au avut un public mulţumitor. Şi din rândul colecţionarilor de maşini, şi din rândul câmpulungenilor care se încăpăţânează să nu uite vremurile bune şi faima adusă orăşelului de munte de uzină şi produsul său intrat în istorie.

Sărbătoare de suflet, în umbra celei legate de Uzina ARO: Muzeul Automobilului Românesc a împlinit cinci ani  

Primirea pe care familia Hagi le-a făcut-o celor care îi împărtăşesc pasiunea, într-un spaţiu neconvenţional, aşa cum este fosta Hală Motor, a constituit ineditul seriei de manifestări dedicate diferitelor tipuri de maşini fabricate la Câmpulung, de-a lungul celor treisprezece ediţii ale „Câmpulungului în amintiri”. N-a fost prima dată când membrii echipajelor din ţară calcă în secţia golită de viaţă, dar a fost prima dată când, la treisprezece ani de la declararea falimentului, a fost însufleţită de prezenţa unor oameni care iubesc ARO într-atât încât să transforme un hobby într-un stil de viaţă. Consemnăm, aşadar, un nou succes al Muzeului Automobilului Românesc şi al Retromobil Club România, Secţia M 461, consumat într-un spaţiu în care au răsunat imnul pasionaţilor de „Zimbrul Carpaţilor” şi evocări interesante, axate, la această ediţie, pe „sărbătorita zilei”, IMS 59A, de la a cărei lansare s-au împlinit 60 de ani. Pentru prezentarea istoricului modelului care a constituit desprinderea maşinii de varianta iniţială, de inspiraţie sovietică, Emil Hagi s-a asigurat că are alături de el specialişti precum inginerii Marian Bădiţă şi Sergiu Marcu.          

Sâmbătă, 20 iulie 2019, unii dintre invitaţii lui Emil Hagi s-au întors la locul de muncă, a cărui vedere le-a sfâşiat sufletul, văzându-l pustiit şi distrus. Unul dintre aceştia a fost maistrul Ion Bratu, care şi-a lăsat anii tinereţii în această hală, de care s-a despărţit în 1991, la pensionare. Cei 60 de ani împliniţi de modelul ales pentru a fi celebrat în 2019 au fost „cuplaţi” cu o aniversare catalogată mai modestă de amfitrionul, poate, celei mai valoroase acţiuni din cadrul Zilelor Municipiului Câmpulung: cinci ani de la inaugurarea Muzeului Automobilului Românesc. Un moment de referinţă pentru prezentul sărac în acţiuni notabile, în lipsa căruia probabil că evenimentele despre care relatăm n-ar fi ajuns la amploarea şi popularitatea de care se bucură. „Ne-am gândit ca, de acum înainte, să acordăm un spaţiu fiecărui compartiment important din fosta Uzină ARO. De data aceasta, am hotărât să fie alături de noi prietenii de la Compartimentul Design al fabricii, cei cărora li s-a datorat imaginea maşinii.”, i-a prezentat gazda pe invitaţii a căror muncă a constat în creaţie şi activitate artistică, reflectată în aspectul produsului ARO: arhitectul Mircea Mitoi, Gheorghe Mitroiu şi Bogdan Petry. 

„Trebuie să salutăm prezenţa a două exemplare M 59A, venite cu mare efort la Câmpulung, şi să mulţumim posesorilor lor, care sunt şi salvatorii şi restauratorii acestor maşini: Cătălin Dumitra şi Cătălin Oncioiu. Un astfel de exemplar există şi în patrimoniul Muzeului Automobilului Românesc: varianta de pompieri, realizată între 1959-1963, care astăzi n-a fost deplasată aici. Prezenţa celor două, o maşină civilă şi una militară, este suficientă.”, sunt alţi oaspeţi salutaţi în mesajul său de Emil Hagi, după care a dat cuvântul celor doi ingineri, în drept să realizeze o prezentare profesionistă a maşinii sărbătorite. 

=Marian Bădiţă: „Eu am făcut o carte tehnică, pe care o doresc o bornă de referinţă pentru alţi cercetători care vor să abordeze acest subiect”

„Îmi pare bine că am reuşit, în sfârşit, să ne întâlnim la un moment aniversar: M 59A, realizat între 1959-1962. Există şi varianta M 59B, între 1962-1964, care este evoluată. Privind în retrospectivă, am văzut filmul acelor oameni minunaţi în maşinile lor „zburătoare”. Este un film vechi, din anii ’50-’60, contemporan cu automobilul. Ca să nu se uite istoria - istoria, de foarte multe ori, este contrafăcută -, am luat hotărârea de a scrie o parte din istoria ARO aşa cum a fost ea. Eu am făcut o carte tehnică, cu date tehnico-istorice, pe care o doresc o bornă de referinţă pentru alţi cercetători care vor să abordeze acest subiect. IMS 57, IMS 59 şi M 461 sunt rodul unui colectiv de tehnicieni români, care, în acea perioadă tulbure din istoria ţării, mult mai tulbure decât la ora actuală, s-au străduit să facă un automobil. IMS 59 este modelul care a fost implementat în fabricaţia aşa-zis de serie, o fabricaţie timidă, cu mijloacele tehnice de la vremea respectivă. Sper ca istoria pe care o scriem noi să fie punctul de plecare al generaţiilor actuale, cărora le lăsăm moştenire simbolul efortului unor oameni, care, cu mijloace rudimentare, au reuşit să facă ceva care dăinuie şi în ziua de astăzi.”

 

=Sergiu Marcu: „Am în lucru o monografie adâncă, sper ca în perioada următoare, pentru că nici eu nu mai am răbdare, să apară primul volum”

„Emoţiile, pentru noi, cei care am lucrat aici, zeci de ani, sunt mari şi dublate de faptul că ne aflăm într-o hală a cărei construcţie a început în 1955-1956. Acoperişul acestei hale, în formă de dinţi de ferăstrău, a fost gândit în tehnica vremii, pentru o utilizare cât mai eficientă a luminii naturale. Aşa se construiau halele industriale, nu numai la noi, o să întâlniţi foarte multe în epocă şi în Europa. Bine aţi venit în Muscel, pentru că modelul M 59A, de fapt, asta însemna. „M” nu mai venea de la ceea ce însemna IMS 57, ci simboliza „Muscel” 59A. A fost urmat de modelul intermediar „Muscel” 59B. Saltul pe care automobilul de teren, gândit la Câmpulung, l-a făcut de la IMS 57 la M 59 a fost imens. În primul rând, motorul era net superior celui de la IMS 57, fusese performat de specialiştii uzinei, împreună cu cei de la Uzina „Vasile Tudose” de la Piteşti. Pentru că trebuie s-o spunem, în spiritul adevărului, că fabricaţia de automobile de la Câmpulung Muscel, în acei ani, 1950, s-a dezvoltat într-un triunghi alcătuit din Uzina Tractorul Braşov, „Steagul Roşu” şi Uzina de la Piteşti, „Vasile Tudose”. Este o opinie obiectivă, pe care nu avem de ce o contesta. Produsele de la Câmpulung poartă pecetea colectivelor care au lucrat aici. De aceea vă spun că, începând cu modelul M 59A, deja alura, ţinuta de drum şi performanţele dinamice, performanţele capacităţii de trecere sunt efectiv ale unui veritabil automobil de teren. Începând cu acest model, produsele realizate de fabrica de la acea vreme, care va deveni, din 1961, Uzina Mecanică Muscel, au început să fie apreciate în toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale. 

Vreau să-l felicit, în mod deosebit, pe domnul inginer Bădiţă, care a fost primul meu şef, când m-am angajat. Îi mulţumesc că m-a certat suficient de mult la vremea respectivă şi vreau să-i mulţumesc, pentru că a realizat o lucrare deosebită, pornind de la un manual de piese simplu, editat în 1962, de colectivul uzinei. O să întâlniţi în lucrare analiza bilanţului de putere, performanţele dinamice şi ale capacităţii de trecere, tot ceea ce înseamnă un proiect de analiză dinamică a unui veritabil automobil de teren. 

Am în lucru o monografie adâncă, sper ca în perioada următoare, pentru că nici eu nu mai am răbdare, să apară primul volum. La câţiva zeci de metri mai spre Vest, au existat clădirile Fabricii de Hârtie. Acolo s-a început fabricaţia componentelor aeronautice, în 1944. Motoarele care echipează modelele IMS 57 s-au fabricat în spaţiile industriale din acele clădiri, iar aici, pentru că hala s-a dat în folosinţă progresiv, s-a plantat, etapizat, fabricaţia motoarelor M 59. Suntem într-o hală care este, practic, un obiectiv istoric. Şi avem şansa de a mai exista şi astăzi. Mai departe, modelul M 59B a preluat motorul dezvoltat în colaborare cu „Steagul Roşu” Braşov, este vorba despre ramura din dreapta a motorului V8 de la noile camioane, care au apărut în 1963. Dacă acum se împlinesc 60 de ani de la modelul M 59A, se împlinesc şi 55 de ani de la M 461, care reprezintă vârful de dezvoltare al ramurii de automobile de tip IMS. Astăzi, de comun acord cu domnul Hagi, l-am căutat pe domnul Bratu, pentru că, din 1949, până în 1991, a lucrat efectiv, cu excepţia anilor în care şi-a satisfăcut stagiul militar, numai şi numai în această hală.”

Emil Hagi are în pregătire şi alte proiecte 

Cartea lansată sâmbătă, în incinta Halei Motor, a fost editată cu ajutorul lui Marius Bascacov, într-un timp scurt. „M-am întors la Câmpulung, după zece ani de rătăciri prin ţară, prin lume. Proiectul domnului Hagi m-a interesat. Am lucrat în uzină, în 1988, în „1208”, la Probe. Probabil că pedigriul meu încărcat cu această experienţă de a lucra în uzină m-a ajutat să colaborez, o perioadă, cu reputata revistă „Auto Motor şi Sport”, din Germania, filiala din România. Proiectul domnului Hagi a fost o provocare datorită termenului scurt, datorită faptului că a trebuit să refacem ceea ce ni s-a dat, să-i dăm o formă acceptată din punct de vedere vizual. Am ţinut neapărat să colaborez şi să realizez coperta. Sunt pasionat de maşini. Domnul Hagi mi-a împărtăşit, zilele trecute, că mai are şi alte proiecte şi aş fi bucuros să le împart cu domnia sa.”, a transmis editorul, după care Marian Bădiţă a fost asaltat pentru autografe de cei interesaţi să includă în bibliotecile personale o lucrare de colecţie. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK