Menu
TRAFIC

Nicolescu, condamnat în dosarul „Podul Căteasca”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 499

b_400_250_16777215_10_images_2183_Clipboard12.jpgVineri, 5 mai 2017, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au dat decizia în dosarul „Podul de la Căteasca”. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a primit o condamnare de 8 ani de închisoare, cu executare, dar sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul „Podului Căteasca” a fost trimis în judecată de procurorii DNA - Serviciul Teritorial Piteşti, stabilindu-se că fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, împreună cu mai mulţi funcţionari din instituţia pe care o conducea, ar fi accesat banii europeni, atestând în cererea de finanţare, în mod nereal, că podul Căteasca ar fi fost distrus de inundaţii, deşi, în realitate, podul ar fi fost avariat anterior datelor precizate în documente. Anchetatorii mai arată că, în cursul anului 2009, în urma licitaţiei organizate de Consiliul Judeţean Argeş, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societăţii comerciale Zeus SA. Iniţial, câştigătoare a licitaţiei fusese declarată o altă societate, care a fost înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii, dispusă de preşedintele CJ Argeş, de la acea dată. De asemenea, Nicolescu este acuzat de procurori că, urmare a acordării acestei lucrări, ar fi primit mită de la omul de afaceri Grigore Dobre, patronul firmei Zeus, un spaţiu comercial. Au fost trimişi în judecată Constantin Nicolescu, Grigore Dobre şi alte 9 persoane. În iulie 2014, Constantin Nicolescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 9 ani şi 6 luni de închisoare, plus plata sumei de 984.164,38 euro (echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii) către partea civilă, cu titlul de daune materiale. Patronul firmei Zeus a fost condamnat la 5 ani închisoare, alţi şase inculpaţi, angajaţi ai unor servicii din subordinea CJ Argeş, au primit pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare, restul, pedepse cu suspendare. Doi ani mai târziu, în iulie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat sentinţa şi a dispus trimiterea dosarului, spre rejudecare, tot la Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorii au respins unele cereri de efectuare a unor expertize şi de depunere a unor înscrisuri
În august 2016, dosarul a fost înregistrat, din nou, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Primul termen, după retrimitere, a debutat cu o cerere de abţinere din partea judecătorilor, care a fost admisă. Au fost admise şi probe cu martori, însă judecătorii au respins unele cereri de efectuare a unor expertize şi de depunere a unor înscrisuri. La una dintre şedinţe, instanţa nu a admis mai multe cereri ale lui Constantin Nicolescu. „Respinge cererea de efectuare a unei expertize tehnice, specialitatea construcţii, solicitată de inculpaţi. Respinge proba cu cercetarea la faţa locului, solicitată de inculpatul Nicolescu Constantin. Respinge proba cu înscrisuri - adrese şi acte emise de instituţiile menţionate în cererea de probatoriu la punctul II3, solicitată de inculpatul Nicolescu Constantin. Respinge proba cu expertiza contabilă, solicitată de inculpatul Nicolescu Constantin...” La şedinţa din 21 aprilie, dosarul a rămas în pronunţare, aceasta fiind amânată de două ori.

Unii, condamnaţi, alţii, achitaţi


În decizia de vineri, magistraţii au dispus achitarea lui Constantin Nicolescu pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. A fost condamnat, însă, pentru abuz în serviciu. „Condamnă pe inculpatul Nicolescu Constantin la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu (...), condamnă pe inculpatul Nicolescu Constantin la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual. Constată că pedepsele aplicate prin prezenta sunt concurente cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 453/28.05.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II Penală în dosarul nr. 2541/109/2011, definitivă prin decizia penală nr. 176A/05.02.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa menţionată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor (...) în final, inculpatul Nicolescu Constantin execută pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea exercitării drepturilor: de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public”, se precizează în sentinţă. Grigore Dobre a primit o pedeapsă cu executare de 5 ani. În plus, i se interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, dreptul de a avea orice funcţie de conducere, decizie sau control într-o societate comercială. Încetează procesul penal privind pe inculpatul Didea Ionel sub aspectul infracţiunii de fals intelectual. Mihail Gabriel Nicoară şi Codruţa Lenuţa Mercea, funcţionari în cadrul CJ Argeş, au primit pedepse cu executare de 4 ani şi 5 luni. Ecaterina Pletoiu a primit 6 luni închisoare cu suspendare pe o perioadă de încercare de 2 ani şi 6 luni. Cristina Dobre şi Olga Stancu au fost achitate sub acuzaţia de abuz în serviciu. Aurelia Mirela Florescu, Iuliana Mioara Pintilie şi Sabina Elena Bocioacă au condamnări de 3 ani cu suspendare pe un termen de încercare de 5 ani.

Vor da la stat peste şase miliarde lei vechi, de „căciulă”

În sentinţă se mai precizează: „Respinge acţiunea civilă formulată de Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, cu privire la suma de 984.164,38 euro şi la suma de 3.779.787 lei şi cu privire la inculpata Stancu Olga. În baza art. 25 al. 5 C.p.p. lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, pentru suma de 4.973.065,75 lei, dispune confiscarea sumei de 4.497.947,48 lei de la inculpaţii Nicolescu Constantin, Dobre Grigore, Nicoară Mihail Gabriel, Pintilie Iuliana Mioara, Bocioacă Sabina Elena, Mercea Codruţa Lavinia şi Florescu Aurelia Mirela, respectiv de la fiecare dintre inculpaţi câte 642.564 lei. Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 126/P/2010 din data de 7.01.2013 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, cu privire la bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Nicolescu Constantin, Dobre Grigore, Nicoară Mihail Gabriel, Mercea Codruţa Lavinia, Florescu Aurelia Mirela, Pintilie Iuliana Mioara şi Bocioacă Sabina până la concurenţa sumei de 642.564 lei pentru fiecare inculpat.”, se precizează în decizia Curţii de Apel Bucureşti. În plus, inculpaţii sunt obligaţi să achite cheltuielile de judecată după cum urmează: „Obligă pe inculpatul Didea Ionel la plata sumei de 2.500 lei, cheltuieli judiciare către stat, pe inculpatul Nicolescu Constantin, la plata sumei de 3.000 lei, pe inculpatul Dobre Grigore, la plata sumei de 3.000 lei, pe inculpaţii Mercea Codruţa Lavinia, Florescu Aurelia Mirela, Pintilie Iuliana Mioara, Bocioacă Sabina Elena, Nicoară Mihail Gabriel, Pletoiu Ecaterina, la câte 1.500 lei, cheltuieli judiciare către stat.”, se arată în sentinţă. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „E.M.”

The most visited gambling websites in The UK