Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Deşi avem cei mai înalţi munţi din ţară şi unii dintre cei mai frumoşi, turismul în nordul judeţului Argeş se rezumă la proiecte eşuate

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1731

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_ianuarie_2455_28.jpgNe-a cadorisit Dumnezeu cu un cadru natural mirific, avem cel mai frumos şi spectaculos drum din Europa, Transfăgărăşanul, dar şi numeroase obiective turistice, ne mândrim cu două foste capitale ale Ţării Româneşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş, însă, turismul în judeţul nostru e la pământ, la fel ca în multe alte zone din ţară. Zona de nord a Argeşului ar fi putut deveni pentru turişti o alternativă a Văii Prahovei, însă, nimeni nu s-a implicat în vreun proiect în acest sens, deşi, repet, avem cu ce ieşi în faţă. Nu am avut însă politicieni capabili şi de bună credinţă, lideri adevăraţi care să se bată pentru bunăstarea oamenilor, deşi au fost mulţi care au trâmbiţat că viitorul îl reprezintă turismul, ca o alternativă de dezvoltare a zonei, după ce obiectivele industriale au fost puse la pământ. Parlamentarii s-au rezumat la discursuri palide, să nu-şi supere şefii de partid, şi interpelări formale şi fără nicio eficienţă. Aproape zece proiecte de dezvoltare a turismului în judeţul nostru, implicând amenajarea de pârtii de schi, au eşuat în diverse faze. Asta fără a mai pune la socoteală şi  promisiunile deşarte făcute de politicieni pe acelaşi subiect. Aşa se face că, în condiţiile în care Argeşul are cei mai înalţi şi unii dintre cei mai frumoşi munţi din ţară, nu dispunem decât de o singură pârtie de schi funcţională, cea de la Măţău-Chilii, aflată la o altitudine mult prea joasă ca să funcţioneze în condiţii optime şi pentru o perioadă mai lungă, atunci când e zăpadă.

Proiecte multe, niciun metru de pârtie!

După 1989 au apărut proiecte precum Valorificarea Potenţialului Turistic în Judeţul Argeş, Dezvoltarea Infrastructurii Generale şi Specifice Activităţilor de Turism în zona Vidraru-Cumpăna, Valorificarea şi Dezvoltarea Potenţialului Turistic al Masivului Leaota sau celebrul Master-Plan pentru Dezvoltarea Turistică a Zonei Montane din judeţul Argeş, iniţiativă pe care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, o prezenta ca vizând tot lanţul montan din judeţ prin realizarea de staţiuni turistice cu pârtii de schi. Ca să nu mai amintim de proiectul de la Molivişu… Rezultatul acestora: nicio pârtie de schi în Argeş, în afara celei deja amintite şi realizate cu banii unor oameni de afaceri, nu cu fonduri judeţene, guvernamentale sau europene. 

În anul 2018, comuna Dâmbovicioara devenea staţiune turistică de interes naţional, iar primarul Dumitru Secăreanu era foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul localităţii pe care o păstoreşte de ani buni. „Ştiu că va fi o muncă titanică şi de-acum încolo, dar, în orice caz, toate posibilităţile economice se vor schimba radical, în ceea ce priveşte accesarea de fonduri. Până acum lucrurile au fost destul de întoarse. Păi, vă daţi seama că acum vreau să rezolvăm problemele după lege în ceea ce priveşte investiţiile, şi mă refer aici la Cetatea Oratia, care are o valoare destul de mare şi nu a putut să fie prinsă în finanţare, la Sud - Muntenia, unde suntem noi arondaţi. Acum putem accesa fonduri direct de la Comunitatea Europeană, de la Bruxelles. Apoi avem trei pârtii de schi, pentru care trebuie să ne mişcăm. Avem 17 trasee turistice, omologate, vreau să fac un trenuleţ pe defileul Dâmbovicioarei, deja avem pregătit proiectul... Avem mai multe. Prin criteriile stabilite de lege am îndeplinit condiţiile, iar acum suntem cei care, pe undeva, să mergem mult mai departe, să fructificăm pe linia turismului tot ce ne stă în putinţă.”, susţinea atunci primarul Secăreanu.

Pârtia de schi, la nivel de proiect

Din păcate, totul a rămas la nivel de proiect, iar singura speranţă a edilului de la Dâmbovicioara stă într-un parteneriat public-privat. „Pârtia de schi a rămas la nivel de proiect. Avem terenul primăriei, avem tot ce ne trebuie, avem SF-ul realizat, am depus toată documentaţia necesară la Ministerul Dezvoltării, pentru că finanţarea urma să fie făcută prim fonduri europene, cu cofinanţare de la Consiliul Judeţean. Nu am primit nici un fel de răspuns…Am aplicat şi pe PNDL, nu ni s-a acordat niciun ban. Din bugetul local nu avem cum să susţinem o astfel de investiţie. La momentul din 2018, în urma studiului, fără actualizare, doar pentru pârtia de schi aveam nevoie de 480.000 euro, bani în care intrau inclusiv utilităţile aferente, punctul de plecare amenajat cu tot ce era necesar, punctul de sosire care ajungea chiar la cetatea Oratia. Avem prevăzute trei pârtii: una pentru copii, una pentru amatori şi una pentru profesionişti. Momentan nu mai avem pe ce anume să aplicăm. Am discutat (...) cu cei de la Avangarde, o firmă care se află în parteneriat cu toate ambasadele din comunitatea Europeană pentru realizarea de investiţii. La finele lui februarie vor veni nişte parteneri din afară. Am făcut toate demersurile în acest sens, am trimis scrisoarea de intenţie. Păcat că Dumnezeu şi natura ne-a lăsat o zonă de invidiat, iar noi nu suntem în stare să fructificăm ceea ce avem! Am făcut tot ce a ţinut de noi… Mă întreb însă cum se poate în alte părţi, iar noi suntem vitregiţi în permanenţă. Până la urmă Argeşul tot din ţara asta face parte!”, a declarat, resemnat, primarul localităţii Dâmbovicioara pentru ziarul  „Ancheta”.

Proiectul societăţii Iezer-Turism, în stand-by

Singura iniţiativă serioasă în acest domeniu a venit tot din sectorul privat. 40 de oameni de afaceri din Argeş, Braşov şi Bucureşti au pus bazele societăţii „Iezer Turism” în mod special pentru a realiza o staţiune turistică în zona Iezer-Portăreasa. „Concretizarea proiectului este împiedicată de lipsa banilor. Ar fi o investiţie masivă şi tot sperăm că se va realiza. Este posibil ca în acest an să se facă un prim pas prin amenajarea drumului de pe partea stângă a Barajului Râuşor. Oricum, noi avem totul finalizat din punct de vedere al documentaţiei: proiect, ridicări topo, totul”, susţinea în 2018 patronul de la Ceramus, Dorin Mirea legat de proiectul care are deja o vechime de peste 10 ani. Potrivit acestuia, în zona Iezer - Portăreasa ar urma să se construiască un  domeniu schiabil cu teleferice şi mai multe pârtii, peste 500 locuri cazare în hotel trei stele, pensiuni şi cabane, profil de vară al staţiunii, cu posibilităţi multiple. „Facem pe valea râului Râuşor o staţiune mai micuţă. De acolo se urcă până pe golul alpin, pe Portăreasa, prima pârtie, care e pe nord şi care are vreo 1.500 metri şi grad de dificultate mare, dificil. De acolo mai facem una pe golul alpin, până la Colţii Caprei, cum iese drumul din pădure în Portăreasa, până pe Colţii Caprei, de vreo 1800 m, cu grad mediu şi încă una de la Albeşti, de pe Valea Brătioarei, până sus pe Portăreasa, aproape de stână. Aceea va fi de 4,6 kilometri, probabil cea mai lungă din ţară. Iar o a doua staţiune va fi pe Brătioara”, preciza Dorin Mirea în urmă cu câţiva ani, atunci când nu se gândea că vor apărea piedici în calea proiectului. Ama IVAN

 

The most visited gambling websites in The UK