Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Mai bine de jumătate din suprafaţa termelor romane de la Voineşti a fost dezgropată. Castrul nu poate fi studiat din cauza proprietarului care se opune săpăturilor

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1488

b_400_250_16777215_10_images_images2_15.jpg„Nu ne făceam speranţe că vom găsi lucruri atât de frumoase şi de interesante la Voineşti”, mărturisea, din mijlocul şantierului care a scos la lumină ruinele termelor de la Voineşti, responsabilul de săpăturile arheologice, Florian Matei Popescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. La sfârşitul săptămânii trecute, sosit în Muscel, acesta s-a alăturat echipei conduse de profesorul Ionuţ Dumitrescu, de la Muzeul Judeţean Argeş, care a reuşit să dezvelească mai bine de jumătate din suprafaţa termelor castrului. Din păcate, proprietarul terenului învecinat celui pe care se desfăşoară cercetarea unui obiectiv datând din epoca lui Traian nu permite accesul pentru studierea castrului roman din satul Voineşti, pe Malul lui Cocoş. Dar împotrivirea unui cetăţean, care nu înţelege importanţa covârşitoare a unor descoperiri incredibile, rare şi preţioase pentru istoria noastră, a fost atenuată de rezultatele cu totul spectaculoase, neaşteptate, pentru tinerii profesori de la Bucureşti şi Piteşti, implicaţi într-un demers devenit şi o ambiţie a primarului Marian Toader. Pentru a obţine acordul Bisericii, întrucât săpăturile s-au întreprins pe proprietatea Parohiei Valea Foii, acesta a ajuns până la Arhiepiscopul Calinic, care a încuviinţat proiectul arheologic.  
„Termele de la Voineşti sunt expresia civilizaţiei romane, la cel mai înalt stadiu de dezvoltare”
Săpăturile întreprinse în anii ’70-’80 de profesorul de Istorie Marin Bădescu s-au reluat în 2013, când vicepreşedinte al Consiliului Judeţean era lereşteanul Constantin Polexe. După cinci ani de lucru, responsabilul de şantier este încrezător ca, în doi-trei ani, ele să se încheie, iar autorităţilor locale şi naţionale să le fie propus un proiect de restaurare-conservare şi, cel mai important, de punere în valoare, din punct de vedere turistic şi muzeal. „Termele au fost făcute din piatră şi sunt expresia civilizaţiei romane, la cel mai înalt stadiu de dezvoltare, adică al epocii lui Traian. Ce este interesant şi din punct de vedere istoric, nu numai arheologic, la descoperirile de la Voineşti este că acestea datează din epoca lui Traian. Ştim din alte surse că, în această zonă, armata romană a staţionat începând cu anii 105-106, din timpul celui de-al doilea război dacic, şi că zona a fost evacuată la începutul domniei lui Hadrian, în anul 118, când apărarea provinciei Dacia s-a mutat pe linia Oltului. Se va reveni în zonă, pe aşa-numitul culoar transalutan, care merge de la Dunăre şi urcă prin pasul Rucăr-Bran, spre Râşnov, de-abia la începutul secolului al III-lea. Dar, atunci, în mod surprinzător sau nu, au decis să schimbe cumva locul şi castrul de aici l-au mutat câţiva kilometri mai jos, la intrarea în Câmpulung, în punctul Pescăreasa, la Jidova.”, ne-a oferit câteva amănunte istorice cercetătorul Florian Matei Popescu.
Castrul de la Voineşti este mai vechi decât cel de la Câmpulung cu aproape o sută de ani. „Dacă, aici, ne aflăm în epoca lui Traian, la începutul cuceririi romane, la Jidova ne aflăm în epoca lui Septimiu Severus, în jurul anului 200. Acela va fi în funcţiune până aproape de sfârşitul stăpânirii romane în Dacia, pe la mijlocul secolului al III-lea. Cel de la Rucăr este la fel ca acesta, din epoca lui Traian. Valea Râului Târgului trebuia apărată. În epoca lui Traian s-au gândit că aici este cel mai bine, probabil, ca să fie mult mai aproape de Castrul de la Rucăr. În epoca lui Septimiu Severus au ales o deschidere mai largă, cum este cea de jos (n.r. Câmpulung). Este interesant şi asta trebuie punctat, din punct de vedere istoric, dar şi al ocupaţiei romane în Dacia, că aceeaşi cohortă, de origine siriană, pe care o avem atestată aici, Cohors I Flavia Commagenorum, de undeva din Nordul Siriei, este atestată apoi în secolul al III-lea, la Jidova, Câmpulung. Aceeaşi unitate a avut, practic, în grijă această zonă, aproape pe întreaga perioadă a stăpânirii romane.”, a continuat specialistul bucureştean.
Ce s-a găsit în timpul săpăturilor a fost dus la Muzeul Judeţean Argeş: cărămizi şi, mai ales, ţigle ştampilate, cu ştampilele a două unităţi importante ale armatei romane, Legiunea XI Claudia, care avea în grijă zona Munteniei, la începutul stăpânirii romane, al cărei castru se va afla apoi la Silistra, la Sudul Dunării, începând cu epoca lui Hadrian, în jurul anului 116-117, şi Cohors I Flavia Commagenorum. „O descoperire mai puţin obişnuită în epoca romană este că pe una dintre ţiglele găsite sunt aplicate ştampilele ambelor unităţi. Ceea ce demonstrează că detaşamentele celor două unităţi au format, probabil, o vexilaţie, un detaşament care a staţionat la Voineşti, la începutul stăpânirii romane în Dacia, şi ele au construit termele pentru soldaţii încartiruiţi aici.”, a mai precizat Florian Matei Popescu.
La începutul stăpânirii romane în Dacia, Muscelul şi satul Voineşti, în special, au constituit un punct extrem de important
Aproape în totalitate, finanţarea săpăturilor a fost susţinută de Consiliul Judeţean, prin Muzeul Judeţean Argeş. Într-un singur an, cercetătorii au beneficiat de fonduri de la Ministerul Culturii, prin programul naţional de cercetări arheologice. „Sperăm ca tot la ei, în primul rând, dar în strânsă conlucrare cu Primăria Lereşti şi cu Parohia Valea Foii, să găsim fondurile necesare pentru a propune, într-o primă fază, un proiect de restaurare. Proiectul în sine va costa ceva, iar cu el să încercăm să accesăm fonduri naţionale, chiar fonduri europene. Sunt câteva premise ca să devină un punct de atracţie turistică pe viitor.”, a adăugat responsabilul de şantierul de la Voineşti, care intenţionează publicarea unei cărţi pe acest subiect. „Aceste lucruri sunt deja în circuitul istoric, specialiştii le cunosc, pentru că noi am avut prezentări, am publicat articole legate de săpăturile şi descoperirile de aici. Din punct de vedere istoric, importanţa lor este covârşitoare, pentru că demonstrează că aici, la începutul stăpânirii romane în Dacia, a fost un punct extrem de important.”, a încheiat profesorul din Capitală.
Primarul Toader: „Avem o deschidere totală pentru a pune în valoare această bijuterie neşlefuită”
Intenţiile de a demara un proiect care ar însemna enorm pentru comună şi nu numai au fost confirmate de primarul Marian Toader, care a recunoscut că, în timp ce săpăturile avansează, autorităţile sunt încă la „stadiul de bâjbâială, de a pune cap la cap piesele unui puzzle.” La stadiul de căutare, împreună cu Parohia Voineşti, Muzeul Judeţean şi Consiliul Judeţean, a resurselor şi oamenilor pricepuţi la derularea unui astfel de proiect. „Am luat legătura cu un proiectant autorizat pe monumente istorice şi arheologie. Eu mi-aş dori, chiar de mâine, să reuşim să demarăm acest proiect de restaurare, care să ducă la obţinerea finanţării, fonduri guvernamentale sau europene. Banii pentru proiect, cel mai sigur, vor fi din bugetul local. Avem deschidere totală pentru a pune în valoare această bijuterie neşlefuită, şi ca istorie, şi ca potenţial turistic. Este trecutul nostru şi trebuie să-l cunoaştem, să-l preţuim. Nu mai suntem în Centenar, ci în Milenar.”, a afirmat primarul de la Lereşti.
Profesorul Dumitrescu îşi doreşte să găsească inscripţia de fondare a termelor
Profesorul Ionuţ Dumitrescu, de la Muzeul Judeţean Argeş, sufletul acţiunii, a vorbit şi el despre rezultatele peste aşteptări oferite de un loc pe care l-a găsit dezolant, năpădit de vegetaţie. Numai pentru îndepărtarea bălăriilor a fost destul de mult de lucru. „Acum, locul arată destul de bine. Cred că am cercetat circa 30% din clădirea termelor, însemnând cercetare exhaustivă. Cel că cel mai important lucru (n.r. pe care l-ar putea descoperi) este inscripţia de fondare a termelor. Oricum, fiind şi în An Centenar, e un obiectiv important, fiind construit în perioada de maximă înflorire a lui Traian. Însăşi istoria poporului român începe odată cu epoca romană.”, a punctat acesta.
Inscripţia pe care şi-o doreşte profesorul Dumitrescu n-a fost găsită nici în cazul castrului de la Jidova. „Piatra era destul de absentă în zonă şi, în perioada medievală, probabil că au folosit-o. Asta este marea tragedie a monumentelor greco-romane. În Transilvania, cu atât mai mult, din păcate, până prin anii ’60, o parte dintre monumentele de marmură de la Ulpia le topeau ţăranii ca să facă var.”, spunea profesorul Popescu.
În schimb, castrul de la Voineşti a fost un pic ferit şi, din această cauză, s-au găsit foarte puţine elemente de cultură medievală. Ceea ce susţine teoria că, din momentul în care romanii l-au părăsit şi în întreaga perioadă medievală, locul a fost fâneaţă. „După ce îndepărtam stratul vegetal, găseam ceva gunoaie de epocă contemporană şi apoi intram direct în stratul roman. Cred că am găsit trei, patru, cinci cioburi de vase medievale, de secol XVII. Ceea ce arată că aici nu s-a locuit. Probabil că vatra satului a fost în perioada medievală unde este şi acum. Iar aici a fost o zonă pe care au ţinut-o pentru fâneaţă, pentru vite, care nu distrug. Distrug cel mai mult vestigiile arheologice agricultura intensivă şi mâna criminală a omului, de cele mai multe ori. Agricultura, cum s-a practicat în epoca socialistă, cu săpăturile de mare adâncime. Aici a fost un noroc că s-au conservat bine. De multe ori, găseam vestigii romane la 20 centimetri.”, mai povestea acesta.
Dacă în privinţa termelor s-a putut estima o întindere a lor pe 11 metri, cu 22 de metri, din păcate, limitele castrului nu se cunosc. „Cei care au săpat în anii ’80 - profesorul meu, Constantin Petolescu, a fost aici -, au prins în timpul săpăturilor numai una dintre laturi şi numai o parte a unei clădiri, probabil, o clădire centrală, pentru că era din piatră.”, relata Florian Matei Popescu. Ca populaţie, grupa 200-300 de soldaţi. Termele erau folosite de întreaga garnizoană. Romanii se mişcau destul de repede şi îşi amenajau terme, pentru că făceau parte din modul de viaţă mediteranean. Aceştia au venit la Lereşti cu propriul mod de viaţă, în care baia era un ritual zilnic. În Evul Mediu s-a mai pierdut această obişnuinţă, pe care, din nefericire, n-o au în zilele noastre nici unii dintre concetăţeni. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK