Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Castrul Roman Jidova, o lume de poveste

  • Written by Diana BUMBENECI
  • Hits: 538

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_sigiliu.jpgÎncă o dată, Câmpulungul a devenit o zonă de poveste. Pe 24 şi 25 august, dacii şi romanii au „invadat” Castrul Jidova, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Festivalului „Sigiliul Romei în Argeş”. Trupele de reconstituire istorică au făcut un adevărat spectacol, ce a cuprins prezentări, piese de teatru specifice, jocuri şi demonstraţii, precum şi prezentarea vieţii în taberele antice. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_seara4.jpgEvenimentul a început vineri seara, cu parada cu torţe a trupelor de reconstituire istorică, ce s-a desfăşurat în centrul  Câmpulungului, în prezenţa a zeci de musceleni. Sâmbătă, festivalul a fost prezentat de Eugenia Şerban, cunoscuta şi îndrăgita actriţă, şi de actorul comediant Nae Alexandru, iar trupele de reconstituire istorică şi „Nimfele Daciei” i-au dus pe cei prezenţi într-o lume ruptă de realitate. Evenimentul a debutat cu o serie de alocuţiuni din partea invitaţilor, mai exact din partea Muzeului Judeţean şi a viceprimarului Mărgărin Blidaru, deoarece lipsa autorităţilor locale şi judeţene s-a văzut destul, demonstrând încă o dată că sunt plictisitoare cultura şi istoria pentru politicieni. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_sigiliu4.jpgFestivalul cu specific roman „Sigiliul Romei în Argeş” l-a avut ca invitat pe Marius Păduraru, membru în conducerea Muzeului Judeţean Argeş, cel care a vorbit despre importanţa castrului, despre menirea acestui eveniment şi dorinţa de continuitate.

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_sigiliu2.jpg„Am deosebita plăcere de a deschide acest festival, în numele conducerii Muzeului Judeţean Argeş, domnul manager nu a putut fi prezent din motive bine întemeiate, însă transmit un mesaj din partea lui, Castrul Roman Jidova fiind o secţie externă a Muzeului Judeţean Argeş. Menirea acestui festival este de a promova, din punct de vedere cultural şi artistic, Castrul Roman Jidova, ca parte semnificativă a sistemului defensiv de fortificaţii de la graniţa de Vest a Imperiului Roman. Un sistem de fortificaţii care porneşte de la Dunăre, traversează trei judeţe, Teleorman Argeş şi Braşov, şi ajunge până la Râjnov, pe o distanţă de aproximativ 235 de km, zece dintre aceste castre se află în judeţul Argeş, de la Uluieni şi până la Rucăr. O  particularitate deosebită a Castrului Roman Jidova, unde ne aflăm noi acum, este acea că este singurul de piatră, iar o alta este faptul că multe dintre castre sunt duble. Ceea ce faceţi aici, prin dansuri, reconstituire istorică, scenetele de teatru, nu faceţi altceva decât să familiarizaţi publicul larg, indiferent de vârstele pe care le are, cu această civilizaţie romană şi să îi faceţi să conştientizeze moştenirea imensă pe care ne-au lăsat-o strămoşii, inclusiv poporul român şi Limba română.”, a transmis Marius Păduraru. 

Viceprimarul Blidaru a fost singurul prezent din partea administraţiei locale, însă a mai fost şi Mugurel Minciună, actualul consilier al primarului, care însă a stat doar la cafea. „Vă spun şi eu bine aţi venit la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Roman „Sigiliul Romei”, sperăm să ne bucurăm de aceşti artişti, să ne încânte cu piesele de teatru şi în continuare să fie totul bine”, a transmis viceprimarul Mărgărin Blidaru. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_sigiliu01.jpgArheologul Ion Dumitrescu a vorbit despre importanţa lucrărilor realizate la Castrul Roman Jidova, el fiind cel care se ocupă de fortificaţie de ani buni. „Trebuie să mulţumesc Consiliului Judeţean Argeş, dar şi autorităţilor locale pentru sprijinul din 2010 aproape constant în privinţa sprijinirii cercetării arheologice, aspectul deosebit de important fiind continuarea cercetărilor arheologice, care depind şi de finanţare. În ultima vreme, rezultatele săpăturilor au fost spectaculoase, asta pentru că am adus date despre etiologia castrului, respectiv la începutul secolului III, şi am adus unele date legate de momentul de sfârşit al acestui castru. Se spunea că fortificaţia de aici a fost abandonată în jurul anului 244-245, însă cercetările noastre au arătat că momentul este mult mai târziu, deoarece în secolul III se refac anumite locuri. Prezenţa romană aici a mai continuat, poate, până în anul 250. Cercetarea de aici are multe aspecte importante, pentru că ne aflăm la contactul dintre lumea romană, iar materialul arheologic care rezultă este foarte concludent în privinţa aceasta. Este o dovadă a romanizării.”, a descris arheologul Ion Dumitrescu. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_sigiliu02.jpgTrupele de reconstituire istorică au fost „Castrum Novis” din Sibiu, „Geto-dacii din Moldova” din Iaşi, „Historia Renascita” din Piteşti şi „Nimfele Dace” din Zalău. Şi-au prezentat costumele, armamentul, activităţile şi au vorbit despre istoria fiecărei trupe de reconstituire istorică. Întrebat cum se simte un dac în ţara lui, un membru al trupei de reconstituire istorică ne-a zâmbit larg şi ne-a răspuns ca un adevărat dac. „Deşi este castru roman aici, noi ne simţim ca acasă, mai ales că noi facem parte dintr-o asociaţie din Moldova, iar acest sit a fost distrus de către carpi, dacii liberi din Moldova. Deci, chiar ne simţim ca acasă. Am fost şi la celelalte ediţii, noi participăm şi în România la astfel de festivaluri, dar şi în alte ţări. Ne place să preluăm istoria aşa cum este ea. Costumele noastre sunt exact aşa cum purtau dacii.”, ne-a spus Marcu Aurelius, unul dintre „Dacii” prezenţi la Festival. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2312_ssigiliu3.jpgNimfele Daciei au prezentat „Nunta Linei”, un spectacol de teatru şi dans antic, care a impresionat asistenţa, iar după a urmat o prezentare a vieţii civile în taberele antice, cu dansuri şi ritualuri dacice. O altă atracţie a fost reprezentată de demonstraţiile de tras cu arcul şi de tehnică militară romană. Într-un alt colţ, se găsea atelierul de muzică antică, iar teatrul de păpuşi „Poveştile Dochiei” a fost prezentat pentru copii, urmat de ateliere de dans antic şi roman şi de un ritual de alianţă între daci şi popoarele aliate: ulţi, sarmaţi şi bastarni. La lăsarea serii, a avut loc bătălia finală între triburile geto-dacice şi aliaţii lor împotriva romanilor, încheiată cu proiecţii de film documentar despre „Castrul Jidova - Scut sau poartă în calea creştinizării”. 

The most visited gambling websites in The UK