Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Hal de intrare în Câmpulung: mormane de pământ, moloz, tufişuri de ciulini şi papură şi şobolani morţi pe stradă

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 918

b_400_250_16777215_10_images_2306_reportaj-ciulini.jpgPe când le plângeam de milă locuitorilor comunelor nevoiţi să se descurce pe drumuri judeţene aflate într-o stare revoltătoare pentru statutul lor, constatăm că nici Câmpulungul nu excelează la acest capitol. Legătura municipiului cu cele două comune Bughea se face pe o arteră aflată în administrarea Drumurilor Judeţene, care, de ce să ne văităm, a fost reabilitată acceptabil cu câţiva ani în urmă. Dar numai carosabilul, pietonii necontând pentru gestionarul şoselei, care a lăsat lucrarea neterminată. În timp ce la unii dintre vecinii de la ţară vezi ditamai rigolele betonate, largi, ca să preia cantităţile mari de apă, precum cele rezultate din ploile acestei veri, traversate de podeţe sănătoase în dreptul curţilor, strada Locotenent N. Popp, parte a DJ 732 C, este dovada spoielii autorităţilor, menite a rupe gura alegătorului. Tronsonul care porneşte de la intersecţia cu strada Gruiului, până dincolo de adăpostul de câini, frapează prin imaginea unui mizer împins la extrem. Fie că sunt locuinţe particulare, fie că sunt activităţi economice concentrate în această margine de Câmpulung, simţul gospodăresc al majorităţii se opreşte la gardul proprietăţii. Ce este dincolo pare că nu se află în responsabilitatea nimănui. De parcă nu era de ajuns lipsa trotuarului şi pe o parte, şi pe cealaltă a străzii, ceea ce s-ar fi cuvenit de drept pietonilor, ca spaţiu de deplasare în afara carosabilului, este acoperit de rugi zdraveni şi hăţişuri întinse până în stradă, maldăre de moloz şi noroi întărit. Plus pragurile din resturi betonate, pe care unii dintre cetăţeni le-au aşezat în dreptul gospodăriilor, ca să-şi protejeze bunurile de scurgerea apelor, dar şi ca să poată intra în curţi peste malul năpădit de bălării.

Sinistrului ruinelor fostei industrii îi face concurenţă totala lipsă de preocupare a omului modern       

b_400_250_16777215_10_images_2306_reportaj-ciulini2.jpg De cum intri pe porţiunea care continuă N.Popp, după troiţa de lângă proprietatea comisarului şef Victor Buzescu, spre Bughea de Jos, te năuceşte halul de neîngrijire a unei rute de importanţă judeţeană. Administratorul a asfaltat-o pe când era încă primar liberalul Călin Andrei şi, după îmbunătăţirea condiţiei carosabilului, considerând că a făcut suficient, a strâns şantierul şi a plecat. Fără să dea o finalitate mulţumitoare investiţiei care, în acest stadiu, are aerul unei intervenţii superficiale. Unde s-a mai pomenit stradă fără trotuare, care, în cazul nostru, aveau loc să fie amenajate, cel puţin pe o parte?! Şi fără scurgere, când la Valea Mare Pravăţ, de pildă, s-au amenajat rigole până pe cele mai prăpădite viroage comunale! Ei bine, pe o arteră de interes judeţean, lipsa intervenţiilor complementare asfaltării privează cetăţeanul de sentimentul de satisfacţie că autorităţile au avut grijă de siguranţa lui. Dimpotrivă, pe şosea vezi deplasându-se în acelaşi timp maşini, biciclişti şi pietoni, ferindu-se unul pe altul, ca să nu se întâmple o nenorocire. Iată cum, prin neducerea la bun sfârşit a ceea ce cu mare greutate s-a întreprins, după ani de insistenţe, accentuează starea de nemulţumire a cetăţenilor care folosesc drumul zilnic ori ocazional, fie că sunt pe jos, ori la volan. Asta pentru că şi cei de la volan trebuie să fie cu băgare de seamă, să nu-i agaţe pe cei cu care împart carosabilul, de nevoie, cel aflat pe jos fiind obligat să se deplaseze pe asfalt din cauza grămezilor de pământ, bolovani, moloz şi tufărişuri îndesite de cele două luni de precipitaţii.

b_400_250_16777215_10_images_2306_reportaj-ciulini3.jpg Rigola executată în cadrul proiectului de reabilitare a străzii Gruiului are o prelungire pe N.Popp, numai pe distanţa primei locuinţe. Toată apa ploilor prelinsă de pe Gruiului şi Ion Ţicăloiu inundă N.Popp, care este mai joasă. Restul spaţiului dintre garduri şi asfalt este pârloagă, mai înaltă, pe alocuri, decât strada. Pentru uşurarea accesului în gospodării, oamenii şi-au amenajat singuri podişti peste malul străbătut de amintirea unui şanţ acoperit de buruieni, care amplifică dezolantul zonei. Erau suficiente catacombele unor anexe rămase după falimentarea industriilor cărora le-au aparţinut, însă, din păcate, relicvelor economiei de altădată li se adaugă mărturiile nepăsării omului modern, format în democraţie. O democraţie în spiritul căreia un afacerist cu firma amplasată în zona descrisă şi-a permis să ocupe ambele margini ale străzii cu hârburi. Nu mai puţin de şapte autovehicule vechi am numărat, sâmbătă, şi pe o parte, şi pe cealaltă, cu toate că n-aveau ce să caute în afara spaţiului comercial.

Indicatoare stradale ruginite, în cazul în care s-au încăpăţânat să-şi păstreze poziţia verticală  - căci cel cu semnificaţia „Drum cu prioritate” a coborât din vârf până aproape de baza stâlpului - cu greu pot fi zărite dintre ciulinii şi papura mai înaltă decât omul. Un domn profesor, pensionar din această toamnă, a parcurs acest drum, spre serviciu, la Bughea de Jos, timp de 44 de ani, când cu maşina, când cu bicicleta. Continuă să-l facă şi în prezent, fiindcă o are pe mama sa în comuna vecină. Sătul de îngălarea care sluţeşte o mărginime a municipiului - şi, mai mult decât atât, o intrare în municipiu -, acesta a luat atitudine, sesizând redacţiei noastre aspectele care l-au adus la capătul răbdării: „Sunt foarte supărat pe ei! Când faci o lucrare, termin-o! Au băgat conducta de apă şi au lăsat maldărele în urma lor. Când se încheie o lucrare, nu vii să verifici, să iei pământul?! Eu, de exemplu, a trebuit să merg foarte încet, ca să nu calc doi pietoni, mamă şi copil, fiindcă un nebun venea cu viteză! Lucru făcut de mântuială! Când plouă, este dezastru! Maldăre, mizerie şi noroi! Îţi rupi janta în acest loc.”, ne spunea acesta, referindu-se la o gură de canal montată într-un dispreţ total, mascată de apă atunci când plouă. Movilele cauzate prin fapta omului alternează cu tot soiul de adâncituri şi găuri în care, străin fiind de aceste locuri, îţi nenoroceşti ori picioarele, ori autoturismul. „Şi se circulă cu viteză.”, este urmarea reparării străzii, care îi împinge pe şoferi să ia avânt, în condiţiile în care trecătorii, neavând nimic amenajat pentru ei, circulă pe stradă. 

Mirosuri infernale de la câini şi staţia de gunoi

b_400_250_16777215_10_images_2306_reportaj-ciulini5.jpg„Fac mişcare multă.”, ne spunea profesorul iubitor de plimbări cu bicicleta, pe care câinii ieşiţi din adăpost îl forţează să se doteze cu „logistică” suplimentară unei drumeţii în aer liber. Ori ia cu el un băţ, ori coboară de pe bicicletă, altfel nu e chip să treacă în siguranţă de haitele lăsate să hălăduiască pe stradă. S-a întâmplat să fie şi muşcat, dar împotriva cui să se îndrepte? Şi înăuntru de-ar fi ţinuţi, adăpostul este moartea nărilor, fie vară, fie iarnă. La sfârşitul săptămânii, când temperaturile de august ne-au arătat că vara şi-a făcut curaj, ţi se întorcea stomacul pe dos în preajma adăpostului şi a gunoiului descompus. Scârba cauzată de mirosul înfiorător este dublată de imaginea şobolanilor călcaţi de maşini, în timpul unui continuu „du-te vino” între refugiul maidanezilor şi staţia de transfer a gunoiului. „N-ai unde să te duci să te plângi. Oraşul acesta merită un pic de civilizaţie şi de ordine.”, a încheiat interlocutorul nostru, care a simţit că este de datoria lui să atragă atenţia autorităţilor în privinţa sinistrului cauzat de om, prin indolenţă şi lipsa de preocupare pentru bunul public şi privat. 

 

The most visited gambling websites in The UK