Menu
TRAFIC

Regal cinematografic în Muscel. Cei mai buni cineaşti ai României îndeamnă autorităţile să înfiinţeze cinematografe la sat. Lereşti, propus să devină centru pilot în Muntenia

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 693

b_400_250_16777215_10_images_2209_Clipboard03.jpgUnul dintre cele mai valoroase evenimente incluse în programul celei de-a XI-a ediţii a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, graţie prestigiului împrumutat acţiunii de personalităţile invitate, reputaţi cineaşti şi producători de televiziune, este Festivalul de Film „CineSat”, care se desfăşoară în aceste zile la Lereşti. Comuna musceleană a devenit, în perioada 8-13 august 2017, capitala filmului românesc, graţie eforturilor reunite ale Asociaţiei Culturale Lereşti-Muscel, Centrului Cultural Judeţean, Consiliului Judeţean Argeş, Primăriei şi Consiliului Local Lereşti de a oferi publicului muscelean şase seri magice. Calendarul de evenimente desfăşurate în cadrul celei de-a doua ediţii a „CineSat”, constând în proiecţii de film valoroase, workshop-uri şi dialoguri cu apreciaţii specialişti în arta cinematografică, invitaţi de directorul festivalului, preotul Alexandru Pahonţu, o expoziţie de pictură, o lansare de carte, spectacole, culminând cu inaugurarea Cinematografului „Elisabeta Bostan”, capătă greutate datorită invitaţilor: Elisabeta Bostan, Izabela Bostan, Dorel Vişan, Şerban Marinescu, Dan Piţa, Nicolae Mărgineanu, Maria Ploae, Bogdan Ficeac, Lucia Hossu Longin, Dan Necşulea, Mircea Diaconu, Laurenţiu Damian, Doru Niţescu, Cătălin Mitulescu, Ada Condeescu, Viorel Costea, Manuela Cernat, Vlad Păunescu, Oana Păunescu, Horaţiu Mălăele, Victor Rebengiuc, Gheorghe Visu, Titus Vîjeu, Carmen Tripăduş, Cătălin Saizescu, Cristina Iacob şi alţii.      

Preşedintele Dan Manu: „Mesajul nostru, din Argeş şi din Lereşti, este că ne respectăm valorile naţionale, pe care vrem să le protejăm şi să le promovăm”

Deschiderea Festivalului de Film „CineSat”, sub egida „Respect pentru Valorile Naţionale”, a fost realizată printr-o festivitate de „bun venit”, derulată, marţi, 8 august 2017, în sala de Consiliu a Primăriei Lereşti, rolul de gazde ale distinşilor oaspeţi revenindu-le primarului Marian Toader şi preotului Alexandru Pahonţu. Autorităţilor locale li s-au alăturat oficialităţile judeţene, Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, vicepreşedintele Simona Brătulescu şi Araxy Negoşanu, directorul Centrului Cultural Judeţean Argeş. Pentru început, directorul festivalului, Alexandru Pahonţu, a mulţumit invitaţilor că au onorat cu prezenţa o manifestare cinematografică de o amploare fără precedent în Muscel, dar şi preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş şi tuturor celor care, urmând exemplul celei mai importante instituţii judeţene, s-au implicat în sprijinirea acţiunii cu ecouri până la nivel naţional. Cea de-a doua ediţie, a anunţat directorul unui festival devenit un regal cinematografic, are în programul bogat filme de scurt metraj, de lung metraj, documentare, lansări de carte, spectacolele maeştrilor Dorel Vişan şi Horaţiu Mălăele, lansarea cărţii lui Dorel Vişan, lansarea secţiunii „CinemaDorit”, care va fi parte a agendei ediţiei de anul viitor, în scopul prezentării, promovării şi premierii filmelor realizate de elevi. „Tinerii de astăzi folosesc gadget-urile şi sunt chiar încântaţi de un astfel de proiect. Vineri (n.r. 11 august 2017), vom inaugura Cinematograful „Elisabeta Bostan”, în care va avea loc proiecţia filmelor româneşti, pe care DACIN SARA, prin intermediul maestrului Şerban Marinescu, ni le va pune la dispoziţie.”, a punctat Alexandru Pahonţu câteva secvenţe ale unei manifestări culturale şi artistice excepţionale, cu promisiunea că progresul înregistrat de la o ediţie la alta va ţine până la a o suta ediţie.

Printre datele de ordin istoric, geografic, economic, administrativ, turistic, religios şi social oferite musafirilor, despre localitatea declarată, în anul 1970, „comună turistică”, primarul Marian Toader a strecurat o informaţie confirmată în alocuţiunea sa şi de preşedintele Dan Manu. „În 1973, la Lereşti deja se practica agroturismul. În drum spre Cabana Voina, o familie de americani a văzut o nuntă tradiţională musceleană şi le-a plăcut atât de mult, încât s-au hotărât să facă nuntă după tradiţia românească, fiind cununaţi de preotul Suseanu.”, este un amănunt interesant furnizat de primarul Marian Toader. Acesta şi-a exprimat speranţa că oaspeţii vor rămâne de la ediţia a doua a „CineSat” cu amintiri atât de plăcute încât să-i determine să revină cu plăcere la Lereşti, unde autorităţile şi localnicii îi vor primi cu braţele deschise.   

Evenimentul care a adus Muscelul şi Argeşul în atenţia opiniei publice naţionale, graţie reacţiilor pozitive declanşate de desfăşurarea de forţe ce au transformat, preţ de câteva zile, frumoasa localitate rurală într-o veritabilă capitală a filmului românesc, n-ar fi fost posibil fără ajutorul Consiliului Judeţean şi al preşedintelui Dan Manu. La rândul său, acesta a transmis un „bun venit în comuna aflată în inima Muscelului”. „Noi, muscelenii, - căci şi eu sunt muscelean - vrem să fim puţin mai sus decât tot judeţul Argeş, iar acest lucru se poate traduce printr-o mândrie şi o demnitate la care ţinem foarte mult. În numele Consiliului Judeţean, ca partener al acestor evenimente, vă spunem că, împreună cu asociaţia condusă de Alexandru Pahonţu, cu Primăria şi Consiliul Local Lereşti, sub bagheta magică a prietenului, fostului coleg de liceu şi a personalităţii care este Şerban Marinescu, suntem împreună, ca să ne simţim bine, timp de o săptămână, pe durata căreia Lereşti va fi capitala culturală a României. Mesajul nostru, din Argeş şi din Lereşti, este că ne respectăm valorile naţionale, pe care, aşa cum, nu cu mult timp în urmă, am parafat la Conacul Goleştilor, vrem să le protejăm şi să le promovăm.”

Preşedintele Manu a adăugat personalităţii amintite de primarul Marian Toader, datorită căreia numele Lereşti are rezonanţă la nivel naţional, generalul Vasile Milea, încă o somitate care s-a născut şi a crescut pe aceste meleaguri. Profesia sa de medic l-a obligat, moral, a-l aminti pe renumitul profesor Nicolae Ursea, unul dintre întemeietorii Şcolii de Urologie. Apoi, şeful CJ Argeş a sporit farmecul istorioarei depănate de primarul Toader cu amintirile sale personale, de participant la nunta americanilor în stil muscelean. „Ceea ce vă spunea domnul primar despre nunta celebră a domnului Morgan… eu am participat la acea nuntă. A fost o deschidere reală, pe care Lereşti a avut şansa s-o fructifice. De fiecare dată, Lereşti a fost printre primele comune care au făcut canalizare şi restul utilităţilor, care sunt atât de necesare în mediul rural. Vreau să felicit lereştenii, Primăria şi Consiliul Local şi să plecăm cu amintiri, sunt convins, foarte frumoase. Toate cele bune şi succes!”, a transmis preşedintele Dan Manu.

În continuare vom prezenta mesajele emoţionante transmise de somităţile din domeniul cinematografiei şi al televiziunii româneşti, prezente la ceremonia de deschidere, începând cu regizorul Şerban Marinescu, sufletul festivalului, de la care a pornit tot ceea ce se întâmplă în prezent la Lereşti.    

Regizorul Şerban Marinescu: „La 4.000 de locuitori, avem 25 de copii olimpici. Ar fi păcat să nu încercăm să facem un cinematograf la Lereşti”                            

„Vreau să vă mulţumesc că aţi sprijinit o idee, care a plecat de la nimic. De la dorinţa mea de a face întâlniri între generaţiile de cineaşti importanţi. Aceasta a fost intenţia. Eu consider că valoarea nu are vârstă şi este bine să ne mai adunăm în locuri mai puţin poluate moral. Am descoperit acest lucru în zona noastră, a Muscelului, retrăgându-mă, după o lungă perioadă de Bucureşti, într-o căsuţă de vacanţă, unde stau cât pot de mult. Faptul că oameni importanţi din filmul românesc sunt alături, cu opera lor, cu ei înşişi, este o mare mulţumire pentru mine, pe de o parte. Pe de altă parte, sprijinul concret al oficialităţilor este de bun augur, îl salut, îl respect, pentru că fără el nu se putea întâmpla nimic. Sper să fie o întâlnire între prieteni şi, cu această ocazie, să ne mai apropiem unii de alţii, să ne mai vedem filmele, împreună cu publicul de aici, care m-a convins, pentru că, la 4.000 de locuitori, avem 25 de copii olimpici. Acesta a fost motivul pentru care am zis că ar fi păcat să nu încercăm să facem un cinematograf la Lereşti. Copiii să vadă film pe ecran mare, să nu-l mai vadă la televizor. Apoi am hotărât să încercăm un proiect, în care fiecare sat să aibă un cinematograf, pentru că nu mai există cinematografe în România. Degeaba facem filme. Sunt premiate pe la tot felul de festivaluri, dar lumea nu le vede, trec. Filmele au şi ele viaţă dacă au valoare. Şi rămân în timp. Puţine, nu multe. Atunci, este păcat să nu creăm un loc în care, permanent, filmul românesc să fie văzut aşa cum este el gândit şi făcut, adică pe ecran mare. Spectacol cinematografic! Nu am niciun fel de merit în afară de acela de a fi dorit să-mi aduc colegii aici, oameni pe care îi iubesc, îi respect şi în care cred.”, a afirmat Şerban Marinescu. 

Regizoarea Elisabeta Bostan: „Propun ca Lereşti să devină centru pilot pentru viitoarele dorinţe de a cultiva iubirea de cinematograful românesc” 

„Nu ştiu dacă vă daţi seama… ce moment frumos! Cred că nu toată lumea este în stare să-l realizeze. Nu pentru că nu v-aş aprecia, ci pentru că eu am şi viziunea viitorului în legătură cu acest prezent. Aici se doreşte cinematograful românesc. Aici a ajuns filmul românesc de valoare. Seri extraordinare, în care se va discuta, ne vom apropia, vom fi bucuroşi pentru colegii noştri, care au reuşit să facă filme bune. Îi vom stima şi vom dori să mai lucreze. Aici se propune, în momentul de faţă, un circuit privind centrul cultural multimedia al filmului pentru copii şi tineret. Neapărat trebuie să mergem la Lereşti pe acest program, pentru că aici sunt forţe. În primul rând, conducerea, din toate punctele de vedere. În al doilea rând, sponsorii, care au binevoit să fie alături de noi, în legătură cu care am o idee pe care vreau să o mărturisesc. Este un loc în care este bine. Aseară, am venit sufocată de căldura de la Bucureşti şi am simţit deodată că la noi este foarte bine. Este aer, este plăcerea de a comunica civilizat, de a nu ne urî, de a nu fi tot timpul în destrămare şi tot ce este mai urât. Eu cred că este momentul ca acest nucleu, care s-a format aici, să fie păstrat cu sfinţenie şi dus mai departe. În acest sens, eu propun ca Lereşti să devină centru pilot pentru viitoarele dorinţe ale unora şi ale altora de a cultiva iubirea de cinematograful românesc, de cultura românească şi de a face ceva. Orice început este foarte greu. Am văzut ieri (n.r. 7 august 2017) oamenii muncind din răsputeri, pentru ca noi, astăzi, să ne simţim bine. Este o chestiune care priveşte sentimentul, sufletul şi aici s-au găsit aceste forţe care privesc sensibilitatea. Îl cunosc bine pe colegul meu Şerban Marinescu, încep să-i cunosc pe ceilalţi, pe care îi admir şi simt că aici există oameni de suflet, cu iubire pentru români, pentru cultura românească, pentru copii. Când am spus că vreau să facem un centru pentru educaţia copiilor, prin film, am găsit rezonanţe. La ora actuală, copiii noştri văd prea multă violenţă, prea multă distrugere, prea multă răutate şi trăiesc cu această răutate permanent. Dorinţa mea este să mă întâlnesc cu profesorii distinşi de aici, să putem comunica cu elevii şi să nu întrerupem această comunicare, oricât de greu va fi. Şi să sperăm că cei tineri, în fruntea cărora se află şi părintele Pahonţu, vor duce mai departe tot ce se creează în aceste zile. Primul film, pe care îl doresc făcut de copiii din Lereşti, este pentru sponsori. Să ia legătura cu sponsorii şi să-i cultive în aşa fel încât să-i arătăm. Să se facă un film pentru cei care au deschis uşa ca acest festival să se ţină.”, au fost gândurile sensibile ale regizoarei şi scenaristei Elisabeta Bostan.   

Actorul Dorel Vişan: „Nu vă daţi seama ce important este ca, într-o ţară care se degradează moral cu fiecare secundă, să se întâmple asemenea lucruri!”

„Dacă am avea aceleaşi locuri, pe care le-am avut anul trecut, aş avea impresia că nici n-am plecat de aici. Este un lucru minunat să ne întâlnim după un an, în aceleaşi condiţii frumoase şi plăcute, de suflet. Îl parafrazez pe un mare gânditor, Constantin Noica. Acesta spunea că dobitoacele şi păsările trăiesc care în aer, care pe pământ, care sub pământ, care în apă, dar omul trebuie să trăiască în cultură. În zilele noastre, nu numai la noi, şi în alte ţări este la fel, cultura nu mai are serviciu de urgenţă şi îşi face singură injecţiile. Uite că se mai găsesc unul, unul, doi, oameni de suflet, care să injecteze această nevoie fundamentală a omului de a se apropia de sufletul lui, într-o vreme în care aproape ne-am pierdut sufletul. Pentru că sufletul este singurul lucru care se pierde fără să-ţi dai seama. Restul… vezi ce pierzi. Sunt foarte bucuros că se întâmplă aşa ceva! Vedeţi cum sfinţeşte omul locul şi este o binecuvântare că-l aveţi aici pe Şerban Marinescu, dar este o binecuvântare că domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, domnul primar şi alţi localnici au înţeles această misiune. Nu vă daţi seama ce important este ca, într-o ţară care se degradează cu fiecare secundă, moral şi spiritual, să se întâmple asemenea lucruri. Nu numai că se întâmplă, dar se întâmplă într-un suflet extraordinar de frumos şi de benefic. Este minunat. Sunt absolut impresionat şi emoţionat de ce se întâmplă şi, vorba lui Alex, să ne întâlnim şi peste o sută de ani! Poate ne păstrăm locurile.”, a precizat maestrul Dorel Vişan, de la care preotul Alexandru Pahonţu mărturisea că a învăţat teologie, graţie evenimentului „Dumnezeu şi Omul”, desfăşurat pe 5 martie, în sala Ateneului „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu”, în faţa unui public amuţit mult după căderea cortinei.

Regizorul Dan Piţa: „Ce loc binecuvântat de Dumnezeu există în zona Muscelului!”

„Faptul că dumneavoastră l-aţi adăpostit aici pe Noica îmi aminteşte de momentul în care eu l-am cunoscut pe Noica. Printre altele, mi-a spus: „Domnule regizor, de ce nu faceţi spectacole în natură? De ce nu veniţi la Păltiniş, unde este muntele, ca să faceţi un spectacol?” „Cu actori, maestre?” „Da, cu actori. Sau cu oameni de aici.” Înţeleg acum vorbele lui, pentru că la sat, în zona Muscelului, natura parcă te cheamă spre ea, la un dialog cu aerul, cu soarele, cu ploaia, cu furtuna de aseară. Îmi dau seama ce loc binecuvântat de Dumnezeu există în zona Muscelului! Noi, cineaştii, o să sprijinim cât se poate şi o să fim alături de dumneavoastră. Trebuie, însă, an de an, s-o luaţi de la capăt, ca un fel de muncă a lui Sisif, şi să urcaţi acest bolovan, care este cultura, cât mai sus. Cât o să ne permită Dumnezeu.”, a afirmat maestrul Dan Piţa, a cărui realizare cinematografică, „Faleze de nisip”, era programată să ruleze în prima seară a festivalului. 

Lucia Hossu Longin, om de televiziune, realizatoarea serialului „Memorialul Durerii”:  „Îmi arde inima pentru această zonă, care a dat nişte oameni extraordinari”

Deşi avea în plan o vacanţă la mare, Lucia Hossu Longin a abandonat proiectul iniţial şi, împreună cu soţul său, regizorul Dan Necşulea, s-a alăturat grupului valoros de la Lereşti. „Am venit la Lereşti, în primul rând, pentru că iubesc această zonă. Când am început „Memorialul Durerii”, am început cu Sighet, că aşa era atunci neapărată nevoie, dar am început cu această zonă a Argeşului, care a dat cea mai mare rezistenţă anticomunistă din România, după părerea mea. Această zonă, Apusenii şi Dobrogea au dat cele mai multe sacrificii, cei mai mulţi martiri. Vreau să-i fac un laudatio atât lui Şerban, cât şi domnului director Alexandru Pahonţu, pentru calităţile pe care le-au dovedit, de prezenţi şi viitori directori de festival. Răbdare, înţelegere, comunicare, pe detalii, şi aşa am reuşit s-o aduc din Anglia pe Ioana Arnăuţoiu, fiica acestor locuri, care s-a născut în munţi. Tatăl ei a legănat-o în coş de stejar, a hrănit-o, în loc de lapte, cu ceai din fructele pădurii. A fost în braţele mamei sale, în 1958, când a fost coborâtă din grota de la Poienărei, închise amândouă, mamă şi fiică, - ea avea doi ani -, la Miercurea Ciuc. Mama ei a murit, înnebunind de suferinţă când fetiţa i-a fost luată. Tatăl ei, Toma Arnăuţoiu, ofiţer în Armata Regală, şeful grupului de eroi din Muscel, a fost şi el executat, împreună cu 16 luptători din această zonă. Niciunul nu era, cum s-a spus, - nu că mi-ar fi frică să recunosc -, legionar. Toţi erau ofiţeri ai Armatei Regale, învăţători şi preoţi. Este prima dată în istoria României când preoţii au fost executaţi pentru poziţia lor, pentru credinţa lor, pentru faptul că s-au solidarizat cu lupta din munţi. Am mai venit aici, pentru că am făcut, împreună cu regizorul Dan Necşulea, un film despre Tudor Muşatescu. Bineînţeles, cum mi se întâmplă deseori, mă îndrăgostesc post-mortem. După ce ştiu că nu mai e, sunt moartă după Tudor Muşatescu. I-am citit din nou toată opera, am făcut un film despre teatru şi valorile lui eterne, care au fost la Muşatescu. Am cunoscut tot Câmpulungul, pas cu pas, Bulevardul Pardon, atelierul de pălării şi toate celelalte. Îmi arde inima pentru această zonă, care a dat nişte oameni extraordinari. Eu m-am dus cu echipa mea şi am aprins, pentru prima dată, lumânări în Valea Piersicilor de la Jilava, în acel pământ, neştiind unde au fost executaţi, pentru memoria lor. De aceea, de câte ori voi fi invitată, de câte ori se vor ţine aceste ediţii şi sunt convinsă că se vor ţine, voi veni aici. (…) Este un festival plin de miez, plin de personalităţi, pe care abia aştept să le văd desfăşurându-se, faţă în faţă cu creaţiile lor. Staff-ul de la Argeş este un model de conducere a unui judeţ şi de orientare a lui şi către valorile culturii, căci fără cultură nu putem creşte oameni. M-am gândit de multe ori: cei care au făcut percheziţiile la cei care luptau în munţi au găsit nu ceea ce se punea de obicei, broşuri legionare. Au găsit imnurile regale, au găsit poza regelui pe spatele oglinzii Mariei Plop. Au găsit Biblii. Aceştia erau românii din munţi.”, a mărturisit Lucia Hossu Longin, cu speranţa că va petrece la Lereşti zile de recreere, odihnă şi mulţumire sufletească, alături de oamenii pe care îi iubeşte în viaţa de zi cu zi şi atunci când se uită pe ecran. 

Regizorul Şerban Marinescu spunea că ediţia a doua a „CineSat” debutează, la propunerea sa, cu un film documentar, nu cu un film artistic, care a avut permanent întâietate. „Nu este un film documentar oarecare. Este filmul documentar, care marchează de trei decenii tot ceea ce înseamnă spirit analitic de corectitudine, de viziune istorică a României, „Memorialul Durerii”. Faptul că doamna Lucia Hossu Longin, pe care toţi o iubim - ea ştie foarte bine, oriunde se duce în această ţară - a creat acest fenomen, pentru că nu este un film, ci un fenomen, a acceptat şi a putut să vină, pentru a deschide un festival de film, este un lucru care mă bucură, coleg fiind, dar, cu siguranţă, ne onorează pe noi toţi. Vreau să-i mulţumesc pentru că a făcut acest efort să vină şi să-şi prezinte filmul, alături de fiica unuia dintre cei mai rezistenţi şi puternici români pe care i-am avut noi în această zonă, Toma Arnăuţoiu.” Acesta a dezvăluit o surpriză a ediţiei 2017 a „CineSat”: prezenţa producătorului Dan Burlac, care, în premieră absolută, urma să prezinte un film documentar foarte special. La finalul festivităţii, musafirii au fost serviţi cu produse tradiţionale lereştene: covrigi cu ou, ţuică şi cidru de mere. 

The most visited gambling websites in The UK